Duminica, 19 noiembrie 2011  
S Abdia, pf (+ sec VI îCr). S Varlaam, m (+ sec II...  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA A III-A
EPOCA A TREIA
DE LA CONCILIUL DIN CALCEDON (451)
PÂNĂ LA AL II-LEA CONCILIU DIN NICEEA (787)

Capitolul VI

PRIMII SCOLASTICI LATINI

6. SF. MARTIN DE BRAGA (510-580)

Născut în Panonia către 510, a îmbrățișat monahismul în Palestina, de unde, împreună cu unii spanioli, s-a îndreptat spre Spania, către 550, pentru a lucra la încreștinarea popoarelor păgâne din regiunea Galileei și Lusitaniei (Spania) unde pătrunseseră goții, care erau stăpâni pe aproape întreaga peninsulă Iberică, având centru la Toledo. În zona Lusitaniei și Portugaliei de astăzi erau suevii, al căror regat a fost distrus în 585 de regele vizigot Leovigild, vizigoții devenind astfel stăpâni peste toată peninsulă. Sosind aici, Sf. Martin a întemeiat mănăstirea Dumio, de lângă Braga, din Portugalia, pe care a condus-o câtva timp și a ajuns episcop de Braga în 572, după ce fusese sufletul Conciliului I din Braga (563), unde au fost condamnai priscilienii. Mulțumită zelului său, în 560, regele suevilor, Mir, îmbrătișă catolicismul care se răspândi foarte mult în sânul acestei populații. Sf. Martin a murit în 580, lăsând un nume glorios, încât poetul Fortunatus îi compara cu Apostolii.

Sf. Martin este considerat de Sf. Grigore de Tours ca unul dintre cei mai învățați oameni ai vremii sale. A scris mai multe lucrări, care pot fi împărțite în doua categorii: prima categorie cuprinde o colecție canonică ce poartă numele Cellestio Martini, și conține 84 de canoane orientale și occidentale, epistola De trina meisione (Despre scufundarea întreită), în care taxează de sabelianism obiceiul spaniol de a scufunda în apă pe cel ce se botează numai o data; De Pasca (Despre Paști), în care arată cum se socotește data Paștilor. Din categoria a doua fac parte mai multe lucrări cu caracter etic, inspirate chiar și în titlu din scrierile lui Seneca.

Formula vitae honestae, cea mai interesantă dintre scrierile sale, în care, la cererea regelui Mir, arată care sunt principalele reguli ale moralei naturale; De ira (Despre manie), Exhortatio humilitatis (îndemn la umilință), Pro repellenda janctantia (Contra îngâmfării). De superbia (Despre mândrie) și omilia De correctione rusticorum (în care combate rămășitele de păgânism ce se mai găseau în țară în acea vreme). În afară de acestea, mai are două colecții de sentențe ascetice Aegiptorum Patrum Sententiae și Verba senionim (Cuvintele bătrânilor), apoi câteva poezii, între care inscripția sa funebră. Aceste câteva versuri mărturisesc că, în țările barbare, Martin de Braga păstrează încă sentimentul culturii antice. Ultimul supraviețuitor al unei civilizații care dispare, el se prezintă în același timp, ca vestitor al timpurilor noi și se dovedește cât de mult l-a interesat convertirea suevilor. Sf. Martin este apostolul suevilor, după cum Sf. Leandru, arhiepiscop de Sevilla, este apostolul vizigoților în Spania.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact