IOSUA

SAU ISUS NAVI

CUCERIREA ŢĂRII CANAANULUI

Capitolul 1

Iosua în fruntea poporului

1. După moartea lui Moise, robul Domnului, Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise:
2. "Robul Meu Moise a murit: acum, scoală-te, treci Iordanul acesta, tu şi tot poporul acesta, şi intraţi în ţara pe care o dau copiilor lui Israel.
3. Orice loc pe care -l va călca talpa piciorului vostru, vi -l dau, cum am spus lui Moise.
4. Ţinutul vostru se va întinde dela pustie şi Liban pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat, toată ţara Hetiţilor, şi pînă la marea cea mare, spre apusul soarelui.
5. Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, cît vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi.
6. Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu vei da în stăpînire poporului acestuia ţara pe care am jurat părinţilor lor că le -o voi da.
7. Întăreşte-te numai, şi îmbărbătează-te, lucrînd cu credincioşie după toată legea pe care ţi -a dat -o robul Meu Moise; nu te abate dela ea nici la dreapta nici la stînga, ca să isbuteşti în tot ce vei face.
8. Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutînd să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbîndi în toate lucrările tale, şi atunci vei lucra cu înţelepciune.
9. Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: ,Întăreşte-te şi îmbărbătează-te? Nu te înspăimînta şi nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face."

Poporul făgăduieşte ascultare

10. Iosua a dat căpeteniilor oştirii poporului următoarea poruncă:
11. "Treceţi prin tabără, şi iată ce să porunciţi poporului: ,Pregătiţi-vă merinde, căci peste trei zile veţi trece Iordanul acesta ca să mergeţi să cuceriţi ţara,pe care v'o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul vostru."
12. Iosua a zis Rubeniţilor, Gadiţilor şi jumătăţii din seminţia lui Manase:
13. "Aduceţi-vă aminte ce v'a poruncit Moise, robul Domnului, cînd a zis: ,Domnul, Dumnezeul vostru, v'a dat odihnă, şi v'a dat ţara aceasta.
14. Nevestele voastre, pruncii voştri şi vitele voastre să rămînă în ţara pe care v'a dat -o Moise dincoace de Iordan; dar voi toţi bărbaţii voinici, să treceţi înarmaţi înaintea fraţilor voştri, şi să -i ajutaţi,
15. pînă ce Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă, şi pînă ce vor fi şi ei în stăpînirea ţării pe care le -o dă Domnul, Dumnezeul vostru. Apoi să vă întoarceţi să stăpîniţi ţara care este moşia voastră, şi pe care v'a dat -o Moise, robul Domnului, dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui."
16. Ei au răspuns lui Iosua, şi au zis: "Vom face tot ce ne-ai poruncit, şi ne vom duce ori unde ne vei trimete.
17. Te vom asculta în totul, cum am ascultat pe Moise. Numai Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine, cum a fost cu Moise!
18. Orice om care se va răzvrăti împotriva poruncii tale, şi care nu va asculta de tot ce -i vei porunci, să fie pedepsit cu moartea! Întăreşte-te numai, şi îmbărbătează-te!"

Capitolul 2

Cele două iscoade la Ierihon

1. Iosua, fiul lui Nun, a trimes în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicîndu-le: "Duceţi-vă de cercetaţi ţara, şi mai ales Ierihonul." Cei doi oameni au plecat, şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s'au culcat acolo.
2. S'a dat de ştire împăratului din Ierihon, şi i-au spus: "Iată că nişte oameni dintre copiii lui Israel au venit aici, astă noapte, ca să iscodească ţara."
3. Împăratul Ierihonului a trimes la Rahav să -i spună: "Scoate afară pe bărbaţii cari au venit la tine, şi cari au intrat în casa ta; căci au venit să iscodeascăţara."
4. Femeia a luat pe cei doi bărbaţi, şi i -a ascuns; şi a zis: "Este adevărat că bărbaţii aceştia au venit la mine, dar nu ştiam de unde sînt;
5. şi, fiindcă poarta a trebuit să se închidă noaptea, bărbaţii aceştia au ieşit afară; nu ştiu unde s'au dus: grăbiţi-vă de -i urmăriţi, şi -i veţi ajunge."
6. Ea îi suise pe acoperiş, şi -i ascunsese subt nişte mănunchiuri de in, pe care -l întinsese pe acoperiş.
7. Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului, şi după ce au ieşit ei, s'a închis poarta.
8. Înainte de a se culca iscoadele, Rahav s'a suit la ei pe acoperiş,
9. şi le -a zis: "Ştiu că Domnul v'a dat ţara aceasta, căci ne -a apucat groaza devoi, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră.
10. Fiindcă am auzit cum, la ieşirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele mării Roşii, şi am auzit ce aţi făcut celor doi împăraţi ai Amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon şi Og, pe cari i-aţi nimicit cu desăvîrşire.
11. De cînd am auzit lucrul acesta, ni s'a tăiat inima, şi toţi ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu susîn ceruri şi jos pe pămînt.
12. Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că veţi avea faţă de casa tatălui meu aceeaş bunăvoinţă pe care am avut -o eu faţă de voi. Daţi-mi un semn de încredinţare
13. că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorilemele, şi pe toţi ai lor, şi că ne veţi scăpa dela moarte."
14. Bărbaţii aceia i-au răspuns: "Sîntem gata să murim pentru voi, dacă nu nedaţi pe faţă; şi cînd Domnul ne va da ţara aceasta, ne vom purta cu tine cubunăvoinţă şi credincioşie."
15. Ea i -a pogorît cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lîngă zidul cetăţii.
16. Şi le -a zis: "Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întîlnească ceice vă urmăresc; ascundeţi-vă acolo trei zile, pînă se vor întoarce; după aceea, să vă vedeţide drum."
17. Bărbaţii aceia i-au zis: "Iată cum vom fi deslegaţi de jurămîntul pe care ne-ai pus să -l facem.
18. La intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir cărmiziu la fereastra prin care ne-ai pogorît, şi strînge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi, şi pe toată familia tatălui tău.
19. Dacă vreunul din ei va ieşi pe poarta casei tale, ca să meargă afară pe uliţă,sîngele lui va cădea asupra capului lui, şi noi vom fi nevinovaţi: dar dacă vapune cineva mîna pe vreunul din ceice vor fi cu tine în casă, sîngele lui va cădea asupra capului nostru.
20. Şi dacă ne vei da pe faţă, vom fi deslegaţi de jurămîntul pe care ne-ai pus să -l facem."
21. Ea a răspuns: "Fie după cuvintele voastre." Şi -a luat rămas bun dela ei, şi ei au plecat. Ea a legat funia cărmizie la fereastră.
22. Ei au plecat, şi au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, pînă s'au întors cei cari -i urmăreau. Cei care -i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nui-au găsit.
23. Cei doi oameni s'au întors, s'au pogorît din munte, şi au trecut Iordanul. Au venit la Iosua, fiul lui Nun, şi i-au istorisit tot ce li se întîmplase.
24. Ei au zis lui Iosua: "Cu adevărat, Domnul a dat toată ţara în mînile noastre, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră."

Capitolul 3

Trecerea Iordanului

1. Iosua, sculîndu-se disdedimineaţă, a pornit din Sitim cu toţi copiii lui Israel. Au ajuns la Iordan; şi au rămas acolo peste noapte, înainte de a trece.
2. După trei zile, căpeteniile oastei au trecut prin tabără,
3. şi au dat poporului următoarea poruncă: "Cînd veţi vedea chivotul legămîntului Domnului, Dumnezeului vostru, dus de preoţi, cari sînt din neamul Leviţilor, să plecaţi din locul în care sînteţi, şi să porniţi după el.
4. Dar între voi şi el să fie o depărtare de aproape două mii de coţi: să nu vă apropiaţi de el. El vă va arăta drumul pe care trebuie să -l urmaţi, căci n'aţi mai trecut pe drumul acesta."
5. Iosua a zis poporului: "Sfinţiţi-vă, căci mîne Domnul va face lucruri minunate în mijlocul vostru."
6. Şi Iosua a zis preoţilor: "Luaţi chivotul legămîntului, şi treceţi înaintea poporului." Ei au luat chivotul legămîntului, şi au pornit înaintea poporului.
7. Domnul a zis lui Iosua: "Astăzi, voi începe să te înalţ înaintea întregului Israel, ca să ştie că voi fi cu tine cum am fost cu Moise.
8. Să dai următoarea poruncă preoţilor cari duc chivotul legămîntului: ,Cînd veţi ajunge la marginea apelor Iordanului, să vă opriţi în Iordan."
9. Iosua a zis copiilor lui Israel: "Apropiaţi-vă, şi ascultaţi cuvintele Domnului, Dumnezeului vostru."
10. Iosua a zis: "Prin aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru, şi că va izgoni dinaintea voastră pe Cananiţi, pe Hetiţi, pe Heviţi,pe Fereziţi, pe Ghirgasiţi, pe Amoriţi şi pe Iebusiţi:
11. Iată, chivotul legămîntului Domnului întregului pămînt va trece înaintea voastră în Iordan.
12. Acum, luaţi doisprezece bărbaţi din seminţiile lui Israel, cîte un bărbat de fiecare seminţie.
13. Şi de îndată ce preoţii cari duc chivotul Domnului, Dumnezeului întregului pămînt, vor pune talpa piciorului în apele Iordanului, apele Iordanului se vor despica în două, şi anume ape cari se pogoară din sus, se vor opri grămadă."
14. Poporul a ieşit din corturi, ca să treacă Iordanul, şi preoţii cari duceau chivotul legămîntului au pornit înaintea poporului.
15. Cînd preoţii, cari duceau chivotul, au ajuns la Iordan, şi cînd li s'au muiatpicioarele în marginea apei, -căci Iordanul se varsă peste toate malurile lui în tot timpul secerişului,
16. -apele cari se pogoară din sus s'au oprit, şi s'au înălţat grămadă, la o foartemare depărtare de lîngă cetatea Adam, care este lîngă Ţartan; iar cele ce sepogorau spre marea cîmpiei, care este marea Sărată, s'au scurs de tot. Poporul a trecut în faţa Ierihonului.
17. Preoţii cari duceau chivotul legămîntului Domnului s'au oprit pe uscat, înmijlocul Iordanului, în timp ce tot Israelul trecea pe uscat, pînă a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul.

Capitolul 4

Petre de aducere aminte

1. Dupăce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua:
2. "Ia doisprezece bărbaţi din popor, cîte un bărbat din fiecare seminţie.
3. Dă-le porunca următoare: ,Luaţi de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s'au oprit preoţii, douăsprezece pietre, pe cari să le duceţi cu voi, şi să le puneţi în locul unde veţi petrece noaptea aceasta."
4. Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi, pe cari i -a ales dintre copiii lui Israel, cîte un bărbat de fiecare seminţie.
5. Şi le -a zis: "Treceţi înaintea chivotului Domnului, Dumnezeului vostru, înmijlocul Iordanului, şi fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărulseminţiilor copiilor lui Israel,
6. pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Cînd vor întreba copiii voştri într'o zi: ,Ce însemnează pietrele acestea pentru voi?`
7. să le spuneţi: ,Apele Iordanului s'au despicat în două înaintea chivotului legămîntului Domnului; cînd a trecut chivotul Iordanul, apele Iordanului s'audespicat în două, şi pietrele acestea să fie totdeauna o aducere aminte pentru copiii lui Israel."
8. Copiii lui Israel au făcut aşa cum le poruncise Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, cum spusese lui Iosua Domnul, după numărul seminţiilor copiilor lui Israel, le-au luat cu ei, şi le-au pus în locul unde aveau să rămînă peste noapte.
9. Iosua a ridicat şi el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde se opriseră picioarele preoţilor cari duceau chivotul legămîntului; şi ele aurămas acolo pînă în ziua de azi.
10. Preoţii cari duceau chivotul au stătut în mijlocul Iordanului pînă la deplina împlinire a celor ce poruncise lui Iosua Domnul să spună poporului, potrivit cu tot ce poruncise Moise lui Iosua. Şi poporul s'a grăbit să treacă.
11. După ce a isprăvit de trecut tot poporul, chivotul Domnului şi preoţii au trecut înaintea poporului.
12. Fiii lui Ruben, fiii lui Gad, şi jumătate din seminţia lui Manase, au trecut înarmaţi înaintea copiilor lui Israel, cum le spusese Moise.
13. Aproape patruzeci de mii de bărbaţi, pregătiţi de război, au trecut gata de luptă înaintea Domnului în cîmpia Ierihonului.
14. În ziua aceea, Domnul a înălţat pe Iosua înaintea întregului Israel; şi s'au temut de el, cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii lui.
15. Domnul a zis lui Iosua:
16. "Porunceşte preoţilor cari duc chivotul mărturiei, să iasă din Iordan."
17. Şi Iosua a poruncit preoţilor: "Ieşiţi din Iordan."
18. Cînd au ieşit preoţii, cari duceau chivotul legămîntului Domnului, din mijlocul Iordanului, şi cînd au călcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s'au întors la locul lor, şi s'au revărsat ca mai înainte peste toate malurile lui.
19. Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a lunii întîi, şi a tăbărît la Ghilgal, la marginea de răsărit a Ierihonului.
20. Iosua a ridicat la Ghilgal cele douăsprezece pietre pe cari le luaseră din Iordan.
21. El a zis copiilor lui Israel: "Cînd vor întreba copiii voştri într'o zi pe părinţii lor: ,Ce însemnează pietrele acestea?`
22. să învăţaţi pe copiii voştri, şi să le spuneţi: ,Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat.
23. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, a secat înaintea voastră apele Iordanuluipînă ce aţi trecut, după cum făcuse Domnul, Dumnezeul vostru, la Marea Roşie, pe care a secat -o înaintea noastră pînă am trecut,
24. pentru ca toate popoarele pămîntului să ştie că mîna Domnului este puternică, şi să vă temeţi totdeauna de Domnul, Dumnezeul vostru."

Capitolul 5

Tăierea împrejur

1. Cînd au auzit toţi împăraţii Amoriţilor dela apusul Iordanului, şi toţi împăraţii Cananiţilor de lîngă mare că Domnul secase apele Iordanului înaintea copiilor lui Israel pînă am trecut, li s'a tăiat inima şi au rămas îngroziţi înaintea copiilor lui Israel.
2. În vremea aceea, Domnul a zis lui Iosua: "Fă-ţi nişte cuţite de piatră, şi taieîmprejur pe copiii lui Israel, a doua oară."
3. Iosua şi -a făcut nişte cuţite de piatră şi a tăiat împrejur pe copiii lui Israel pe dealul Aralot.
4. Iată pricina pentru care i -a tăiat Iosua împrejur. Tot poporul ieşit din Egipt, bărbaţii, toţi oamenii de luptă muriseră în pustie, pe drum, după ieşirea lor din Egipt.
5. Tot poporul acela ieşit din Egipt era tăiat împrejur; dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieşirea din Egipt, nu fusese tăiat împrejur.
6. Căci copiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin pustie pînă la nimicirea întregului neam de oameni de război cari ieşiseră din Egipt şi cari nu ascultaseră de glasul Domnului. Domnul le -a jurat că nu -i va lăsa să vadă ţara pe care jurase părinţilor lor că ne -o va da, ţară în care curge lapte şi miere.
7. În locul lor a ridicat pe copiii lor; şi Iosua i -a tăiat împrejur, căci erau netăiaţi împrejur, pentrucă nu -i tăiaseră împrejur pe drum.
8. După ce a isprăvit de tăiat împrejur pe tot poporul, au rămas pe loc în tabără pînă la vindecare.

Prăznuirea Paştelor. - Mana încetează

9. Domnul a zis lui Iosua: "Astăzi, am ridicat ocara Egiptului de deasupra voastră." Şi locului aceluia i-au pus numele Ghilgal (Prăvălire) pînă în ziua deazi.
10. Copiii lui Israel au tăbărît la Ghilgal; şi au prăznuit Paştele în a patrusprezecea zi a lunii, spre seară, în cîmpia Ierihonului.
11. A doua zi de Paşte au mîncat din grîul ţării, azimi şi boabe prăjite; chiar înziua aceea au mîncat.
12. Mana a încetat a doua zi de Paşte, cînd au mîncat din grîul ţării. Copiii luiIsrael n'au mai avut mană, ci au mîncat din roadele ţării Canaanului în anul acela.
13. Pe cînd Iosua era lîngă Ierihon, a ridicat ochii, şi s'a uitat. Şi iată un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă în mînă. Iosua s'a dus spre el, şi i -a zis: "Eşti dintre ai noştri sau dintre vrăjmaşii noştri?"
14. El a răspuns: "Nu, ci Eu sînt Căpetenia oştirii Domnului, şi acum am venit." Iosua s'a aruncat cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi I -a zis: "Ce spune Domnul meu robului Său?"
15. Şi Căpetenia oştirii Domnului a zis lui Iosua: "Scoate-ţi încălţămintele dinpicioare, căci locul pe care stai este sfînt." Şi Iosua a făcut aşa.

Capitolul 6

Luarea Ierihonului. - Nelegiuirea şi pedepsirea lui Acan

1. Ierihonul era închis şi întărit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu ieşeadin el şi nimeni nu intra în el.
2. Domnul a zis lui Iosua: "Iată, dau în mînile tale Ierihonul şi pe împăratul lui, pe vitejii lui ostaşi.
3. Înconjuraţi cetatea, voi toţi bărbaţii de război, dînd ocol cetăţii odată. Aşa să faci şase zile.
4. Şapte preoţi să poarte înaintea chivotului şapte trîmbiţe de corn de berbece;în ziua a şaptea, să înconjuraţi cetatea de şapte ori, şi preoţii să sune din trîmbiţe.
5. Cînd vor suna lung din cornul de berbece, şi cînd veţi auzi sunetul trîmbiţei, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetăţii se va prăbuşi, şi poporul să se suie, fiecare drept înainte."
6. Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoţi, şi le -a zis: "Luaţi chivotul legămîntului, şi şapte preoţi să poarte cele şapte trîmbiţe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului."
7. Şi a zis poporului: "Porniţi, înconjuraţi cetatea, şi bărbaţii înarmaţi să treacă înaintea chivotului Domnului."
8. Dupăce a vorbit Iosua poporului, cei şapte preoţi cari purtau înaintea Domnului cele şapte trîmbiţe de corn de berbece au pornit şi au sunat din trîmbiţe. Chivotul legămîntului Domnului mergea în urma lor.
9. Bărbaţii înarmaţi mergeau înaintea preoţilor, cari sunau din trîmbiţe, şi coada oştirii mergea după chivot; în timpul mersului, preoţii sunau din trîmbiţe.
10. Iosua dăduse porunca aceasta poporului: "Voi să nu strigaţi, să nu vi se audă glasul, şi să nu vă iasă o vorbă din gură, pînă în ziua cînd vă voi spune: ,Strigaţi!` Atunci să strigaţi."
11. Chivotului Domnului a înconjurat cetatea, şi i -a dat ocol odată; apoi au intrat în tabără, şi au rămas în tabără peste noapte.
12. Iosua s'a sculat cu noaptea'n cap, şi preoţii au luat chivotul Domnului.
13. Cei şapte preoţi, cari purtau cele şapte trîmbiţe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului, au pornit şi au sunat din trîmbiţe. Bărbaţii înarmaţimergeau înaintea lor, şi coada oştirii venea după chivotul Domnului; în timpul mersului, preoţii sunau din trîmbiţe.
14. Au înconjurat cetatea odată, a doua zi; apoi s'au întors în tabără. Au făcut acelaş lucru timp de şase zile.
15. În ziua a şaptea, s'au sculat în zorii zilei, şi au înconjurat în acelaş fel cetatea de şapte ori; aceasta a fost singura zi cînd au înconjurat cetatea de şapteori.
16. A şaptea oară, pe cînd preoţii sunau din trîmbiţe, Iosua a zis poporului: "Strigaţi, căci Domnul v'a dat cetatea în mînă!
17. Cetatea să fie dată Domnului spre nimicire, ea şi tot ce se află în ea; dar să lăsaţi cu viaţă pe curva Rahav şi pe toţi cei ce vor fi cu ea în casă, pentrucă a ascuns pe solii pe cari -i trimeseserăm noi.
18. Feriţi-vă numai de ceeace va fi dat spre nimicire; căci dacă veţi lua ceva din ceeace va fi dat spre nimicire, veţi face ca tabăra lui Israel să fie dată sprenimicire şi o veţi nenoroci.
19. Tot argintul şi tot aurul, toate lucrurile de aramă şi de fer, să fie închinateDomnului, şi să intre în vistieria Domnului."
20. Poporul a scos strigăte, şi preoţii au sunat din trîmbiţe. Cînd a auzit poporul sunetul trîmbiţei, a strigat tare, şi zidul s'a prăbuşit; poporul s'a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mîna pe cetate,
21. şi au nimicit -o cu desăvîrşire, trecînd prin ascuţişul săbiei tot ce era în cetate, bărbaţi şi femei, copii şi bătrîni, pînă la boi, oi şi măgari.
22. Iosua a zis celor doi bărbaţi cari iscodiseră ţara: "Intraţi în casa curvei, şi scoateţi din ea pe femeia aceea şi pe toţi ai ei, cum i-aţi jurat."
23. Tinerii, iscoadele, au intrat şi au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pefraţii ei, şi pe toţi ai ei; au scos afară pe toţi cei din familia ei, şi i-au aşezatafară din tabăra lui Israel.
24. Cetatea au ars -o împreună cu tot ce se afla în ea; numai argintul, aurul, şitoate lucrurile de aramă şi de fier le-au pus în vistieria casei Domnului.
25. Iosua a lăsat cu viaţă pe curva Rahav, casa tatălui ei, şi pe toţi ai ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel pînă în ziua de azi, pentrucă ascunsese solii, pe cari -i trimesese Iosua să iscodească Ierihonul.

Blestemul lui Iosua asupra Ierihonului

26. Atunci a jurat Iosua, şi a zis: "Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului! Cu preţul întîiului său născut îi va pune temeliile şi cu preţul celui mai tînăr fiu al lui îiva aşeza porţile!"
27. Domnul a fost cu Iosua, şi i s'a dus vestea în toată ţara.

Capitolul 7

Nelegiuirea lui Acan

1. Copiii lui Israel au păcătuit cu privire la lucrurile date spre nimicire. Acan,fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda, a luat din lucrurile date spre nimicire. Şi Domnul S'a aprins de mînie împotriva copiilor lui Israel.
2. Iosua a trimes din Ierihon nişte bărbaţi la Ai, care este lîngă Bet-Aven, la răsărit de Betel. Şi le -a zis: "Suiţi-vă, şi iscodiţi ţara." Şi oamenii aceia s'au suit, şi au iscodit cetatea Ai.
3. S'au întors la Iosua, şi i-au spus: "Degeaba mai faci să mai meargă tot poporul; două sau trei mii de oameni vor ajunge ca să baţi cetatea Ai; nu osteni tot poporul; căci oamenii aceia sînt puţin la număr."
4. Aproape trei mii de oameni au pornit, dar au luat -o la fugă dinaintea oamenilor din Ai.
5. Oamenii din Ai le-au omorît aproape treizeci şi şase de oameni; i-au urmăritdela poartă pînă la Şebarim, şi i-au bătut la vale. Poporul a rămas încremenit şi cu inima moale ca apa.

Mîhnirea şi rugăciunea lui Iosua

6. Iosua şi -a sfîşiat hainele, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt pînă seara înaintea chivotului Domnului, el şi bătrînii lui Israel, şi şi-au presărat capul cu ţărînă.
7. Iosua a zis: "Ah! Doamne Dumnezeule, pentruce ai trecut pe poporul acestaIordanul, ca să ne dai în mînile Amoriţilor şi să ne prăpădeşti? De am fi ştiut să rămînem de cealaltă parte a Iordanului!
8. Dar Doamne, ce voi zice, după ce Israel a dat dosul înaintea vrăjmaşilor lui?
9. Cananiţii şi toţi locuitorii ţării vor afla; ne vor înconjura, şi ne vor şterge numele de pe pămînt. Şi ce vei face Tu Numelui Tău celui mare?"

Descoperirea şi pedepsirea lui Acan

10. Domnul a zis lui Iosua: "Scoală-te! Pentruce stai culcat astfel pe faţa ta?
11. Israel a păcătuit; au călcat legămîntul Meu pe care li l-am dat, au luat din lucrurile date spre nimicire, le-au furat şi au minţit, şi le-au ascuns printre lucrurile lor.
12. De aceea copiii lui Israel nu pot să ţină piept vrăjmaşilor lor: vor da dosul în faţa vrăjmaşilor lor, căci sînt daţi spre nimicire; Eu nu voi mai fi cu voi, dacă nu nimiciţi ce este dat spre nimicire din mijlocul vostru.
13. Scoală-te, sfinţeşte poporul. Spune-le: ,Sfinţiţi-vă pentru mîne. Căci aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,În mijlocul tău este un lucru dat spre nimicire, Israele; nu vei putea să ţii piept vrăjmaşilor tăi, pînă nu veţi scoate lucrul dat spre nimicire din mijlocul vostru.
14. Să vă apropiaţi mîne dimineaţă după seminţiile voastre; şi seminţia pe careo va arăta Domnul prin sorţi se va apropia pe familii, şi familia pe care o va arăta Domnul prin sorţi se va apropia pe case, şi casa pe care o va arăta Domnul prin sorţi se va apropia pe bărbaţi.
15. Cine va fi arătat prin sorţi că a luat din ce era dat spre nimicire, va fi ars înfoc, el şi tot ce este al lui, pentrucă a călcat legămîntul Domnului şi a făcuto mişelie în Israel."
16. Iosua s'a sculat disdedimineaţă, şi a apropiat pe Israel, după seminţiile lui, şi a fost arătată prin sorţi seminţia lui Iuda.
17. A apropiat familiile lui Iuda, şi a fost arătată prin sorţi familia lui Zerah. Aapropiat familia lui Zerah pe case, şi a fost arătată prin sorţi casa lui Zabdi.
18. A apropiat casa lui Zabdi pe bărbaţi, şi a fost arătat prin sorţi Acan, fiul luiCarmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda.
19. Iosua a zis lui Acan: "Fiule, dă slavă Domnului, Dumnezeului lui Israel, mărturiseşte şi spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic".
20. Acan a răspuns lui Iosua, şi a zis: "Este adevărat că am păcătuit împotrivaDomnului, Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut.
21. Am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli de argint, şi o placă de aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, şi le-am luat; iată, sînt ascunse în pămînt în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus subt ele".
22. Iosua a trimes nişte oameni, cari au alergat în cort; şi iată că lucurile erauascunse în cortul lui Acan, şi argintul era subt ele.
23. Le-au luat din mijlocul cortului, le-au adus lui Iosua şi tuturor copiilor lui Israel, şi le-au pus înaintea Domnului.
24. Iosua şi tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui; şi i-au suit în valea Acor.
25. Iosua a zis: "Pentruce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi". Şi tot Israelul i -a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre,
26. şi au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede pînă în ziua de azi. Şi Domnul S'a întors din iuţimea mîniei Lui. Din pricina acestei întîmplări s'a dat pînă în ziua de azi locului aceluia numele de valea Acor (Turburare).

Capitolul 8

Luarea cetăţii Ai

1. Domnul a zis lui Iosua: "Nu te teme, şi nu te spăimînta! Ia cu tine pe toţi oamenii de război, scoală-te, suie-te împotriva cetăţii Ai. Iată că îţi dau în mînile tale pe împăratul din Ai şi pe poporul lui, cetatea lui şi ţara lui.
2. Să faci cetăţii Ai cum ai făcut Ierihonului şi împăratului lui: să păstraţi pentru voi numai prada de război şi vitele. Pune nişte oameni la pîndă înapoia cetăţii".
3. Iosua s'a sculat cu toţi oamenii de război ca să se suie împotriva cetăţii Ai.A ales treizeci de mii de bărbaţi viteji, pe cari i -a pornit noaptea,
4. şi le -a dat următoarea poruncă: "Ascultaţi! Să vă puneţi la pîndă înapoia cetăţii; să nu vă depărtaţi mult de cetate, şi toţi să fiţi gata.
5. Iar eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi cînd vorieşi înaintea noastră, ca întîiaş dată, noi o s'o luăm la fugă dinaintea lor.
6. Ei ne vor urmări pînă cînd îi vom trage departe de cetate, căci vor zice: ,Fugdinaitea noastră, ca întîiaş dată!` Şi vom fugi dinaintea lor.
7. Voi să ieşiţi atunci dela pîndă şi să puneţi mîna pe cetate, şi Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mînile voastre.
8. Dupăce veţi lua cetatea, să -i puneţi foc, să faceţi cum a zis Domnul: aceastaeste porunca pe care v'o dau".
9. Iosua i -a pornit, şi s'au dus de s'au aşezat la pîndă între Betel şi Ai, la apus de Ai. Iar Iosua a petrecut noaptea aceea în mijlocul poporului.
10. Iosua s'a sculat dis de dimineaţă, a cercetat poporul, şi a pornit împotriva cetăţii Ai, în fruntea poporului, el şi bătrînii lui Israel.
11. Toţi oamenii de război cari erau cu el s'au suit şi s'au apropiat de cetate; cînd au ajuns în faţa cetăţii, au tăbărît la miază noapte de Ai, de care erau despărţiţi prin vale.
12. Iosua a luat aproape cinci mii de oameni, şi i -a pus la pîndă între Betel şiAi, la apus de cetate.
13. Dupăce s'a aşezat toată tabăra la miază noapte de cetate, şi cei de pîndă laapus de cetate, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.
14. Cînd a văzut împăratul cetăţii Ai lucrul acesta, oamenii din Ai s'au sculat în grabă disdedimineaţă, şi au ieşit înaintea lui Israel, ca să -l bată. Împăratul s'a îndreptat, cu tot poporul lui, spre un loc hotărît, înspre cîmpie, şi nu ştia că înapoia cetăţii o mînă de oameni stăteau la pîndă împotriva lui.
15. Iosua şi tot Israelul s'au prefăcut că sînt bătuţi, şi au fugit pe drumul dinspre pustie.
16. Atunci tot poporul care era în cetate s'a strîns ca să -i urmărească. Au urmărit pe Iosua şi au fost traşi departe din cetate.
17. N'a rămas niciun om în Ai şi în Betel care să nu fi ieşit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă, şi au urmărit pe Israel.
18. Domnul a zis lui Iosua: "Întinde spre Ai suliţa pe care o ai în mînă, căci am s'o dau în mîna ta!" Şi Iosua a întins spre cetate suliţa pe care o avea înmînă.
19. Deîndată ce şi -a întins mîna, bărbaţii, cari stăteau la pîndă, au ieşit repede din locul unde erau; au pătruns în cetate, au luat -o, şi s'au grăbit de i-au pus foc.
20. Oamenii din Ai, uitîndu-se înapoi, au văzut fumul cetăţii suindu-se spre cer, şi n'au mai putut să scape în nici o parte. Poporul care fugea spre pustie s'a întors împotriva celor ce -l urmăreau;
21. căci Iosua şi tot Israelul, văzînd cetatea luată de cei ce stăteau la pîndă, şi fumul cetăţii suindu-se în sus, s'au întors şi au bătut pe oamenii din Ai.
22. Ceilalţi deasemenea le-au ieşit înainte din cetate, şi oamenii din Ai au fostînconjuraţi de Israel din toate părţile. Israel i -a bătut, fără să lase unul cu viaţă, nici vreun fugar;
23. pe împăratul din Ai, l-au prins viu, şi l-au adus la Iosua.
24. După ce a isprăvit Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în cîmp şi în pustie, unde îi urmăriseră ei, şi după ce toţi au fost trecuţi în totul prin ascuţişul săbiei, tot Israelul s'a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul săbiei.
25. În totul au fost douăsprezece mii de inşi ucişi în ziua aceea, bărbaţi şi femei, toţi oameni din Ai.
26. Iosua nu şi -a tras mîna pe care o ţinea întinsă cu suliţa, pînă ce toţi locuitorii au fost nimiciţi cu desăvîrşire.
27. Israel a păstrat pentru sine doar vitele şi prada din cetatea aceasta, după porunca pe care o dăduse lui Iosua Domnul.
28. Iosua a ars cetatea Ai, şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărîmături, care se vede pînă în ziua de azi.
29. A spînzurat de un lemn pe împăratul din Ai, şi l -a lăsat pe lemn pînă seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se pogoare trupul de pe lemn; l-auaruncat la intrarea porţii cetăţii, şi au ridicat pe el o mare grămadă de pietre, care este pînă în ziua de azi.

Altarul de pe muntele Ebal

30. Atunci Iosua a zidit un altar Domnului, Dumnezeului lui Israel, pe muntele Ebal,
31. cum poruncise copiilor lui Israel Moise, robul Domnului, şi cum este scris în cartea legii lui Moise: era un altar de pietre necioplite, peste cari nu trecuse ferul. Pe altarul acesta au adus Domnului arderi de tot, şi jertfe de mulţămiri.
32. Şi acolo Iosua a scris pe pietre o copie a legii pe care o scrisese Moise înaintea copiilor lui Israel.
33. Tot Israelul, bătrînii, mai marii oastei şi judecătorii lui, stăteau de amîndouă părţile chivotului, înaintea preoţilor, din neamul Leviţilor, cari duceau chivotul legămîntului Domnului; erau de faţă atît străinii cît şi copiii lui Israel, jumătate în dreptul muntelui Garizim, şi jumătate în dreptul muntelui Ebal, după porunca pe care o duse mai înainte Moise, robul Domnului, ca să binecuvinteze pe poporul lui Israel.
34. Iosua a citit apoi toate cuvintele legii, binecuvîntările şi blestemurile, dupăcum este scris în cartea legii.
35. N'a rămas nimic din tot ce poruncise Moise, pe care să nu -l fi citit Iosua în faţa întregei adunări a lui Israel, în faţa femeilor, copiilor şi străinilor carimergeau în mijlocul lor.

Capitolul 9

Împăraţii ţării se unesc

1. La auzul acestor lucruri, toţi împăraţii cari erau dincoace de Iordan, în munte şi în vale, şi pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, Hetiţii,Amoriţii, Cananiţii, Fereziţii, Heviţii şi Iebusiţii,
2. s'au unit împreună într'o înţelegere ca să lupte împotriva lui Iosua şi împotriva lui Israel.

Viclenia Gabaoniţilor

3. Locuitorii din Gabaon, de partea lor, cînd au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului şi cetăţii Ai,
4. au întrebuinţat un vicleşug, şi au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat nişte saci vechi pe măgarii lor, şi nişte burdufuri vechi pentru vin,rupte şi cîrpite,
5. iar în picioare purtau încălţăminte veche şi cîrpită, şi erau îmbrăcaţi cu nişte haine vechi pe ei; iar toată pînea pe care o aveau pentru hrană era uscată şi mucegăise.
6. S'au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, şi i-au zis lui şi tuturor celor din Israel: "Noi venim dintr'o ţară depărtată, acum deci faceţi legămînt cu noi".
7. Bărbaţii lui Israel au răspuns Heviţilor acestora: "Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru, cum să facem noi legămînt cu voi?"
8. Ei au zis lui Iosua: "Noi sîntem robii tăi." Şi Iosua le -a zis: "Cine sînteţi voi, şi de unde veniţi?"
9. Ei i-au răspuns: "Robii tăi vin dintr'o ţară foarte depărtată, pentru faima Domnului, Dumnezeului tău; căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt,
10. şi de ce a făcut celor doi împăraţi ai Amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi lui Og, împăratul Basanului, care era la Aştarot.
11. Şi bătrînii noştri şi toţi locuitorii din ţara noastră ne-au zis: ,Luaţi cu voi merinde pentru călătorie, duceţi-vă înaintea lor, şi spuneţi-le: ,Noi sîntem robii voştri; acum deci faceţi legămînt cu noi.
12. Iată pînea noastră: era caldă cînd am luat -o ca merinde de acasă, în ziua cînd am plecat să venim la voi, şi acum s'a uscat şi s'a mucegăit.
13. Burdufurile acestea de vin, cînd le-am umplut, erau noi de tot, şi iată-le s'au rupt; hainele şi încălţămintea noastră s'au învechit de lungimea prea mare a drumului".
14. Bărbaţii lui Israel au luat din merindele lor, şi n'au întrebat pe Domnul.
15. Iosua a făcut pace cu ei, şi a încheiat un legămînt prin care trebuia să -i lase cu viaţă, şi căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta.
16. La trei zile după încheierea acestui legămînt, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei, şi că locuiau în mijlocul lor.
17. Căci copiii lui Israel au plecat, şi a treia zi au ajuns la cetăţile lor; cetăţile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.
18. Dar nu i-au bătut, pentrucă fruntaşii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că -i vor lăsa cu viaţă. Şi toată adunarea a cîrtit împotrivacăpeteniilor.
19. Toate căpeteniile au zis întregei adunări: "Le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi acum nu putem să ne atingem de ei.
20. Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viaţă, ca să n'aducem peste noi mînia Domnului, din pricina jurămîntului pe care li l-am făcut".
21. "Să trăiască", le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile.
22. Iosua i -a chemat, şi le -a vorbit astfel: "Pentruce ne-aţi înşelat zicînd: ,Sîntem foarte departe de voi`, cînd voi locuiţi în mijlocul nostru?
23. Acum sînteţi blestemaţi, şi nu veţi înceta să fiţi în robie, să tăiaţi lemne şi să scoateţi apă pentru casa Dumnezeului meu".
24. Ei au răspuns lui Iosua, şi au zis: "Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, ca să vă dea în mînă toată ţara şi să nimicească dinaintea voastră pe toţi locuitorii ei; şi venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viaţa noastră: iată de ce am lucrat aşa.
25. Şi acum iată-ne în mînile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine şi drept să faci".
26. Iosua le -a făcut aşa cum hotărîse; i -a izbăvit din mîna copiilor lui Israel, cari nu i-au omorît;
27. dar din ziua aceea i -a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare, şipentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceeace fac pănă în ziua de azi.

Capitolul 10

Marea luptă dela Gabaon

1. Adoni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mîna pe Ai şi o nimicise cu desăvîrşire, că făcuse cetăţii Ai şi împăratului ei cum făcuse Ierihonului şi împăratului lui, şi că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.
2. Atunci i -a fost foarte mare frică; fiindcă Gabaon era o cetate mare ca una din cetăţile împărăteşti, mai mare chiar decît Ai, şi toţi bărbaţii ei erau viteji.
3. Adoni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a trimes să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, şi lui Debir, împăratul Eglonului:
4. "Suiţi-vă la mine, şi ajutăţi-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua şi cu copiii lui Israel".
5. Cei cinci împăraţi ai Amoriţilor: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, şi împăratul Eglonului, s'au adunat astfel şi s'au suit împreună cu toate oştile lor; au venit şi au tăbărît lîngă Gabaon, şi au început să lupte împotriva lui.
6. Oamenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: "Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăveşte-ne, dă-ne ajutor; căci toţi împăraţii Amoriţilor, cari locuiesc pe munte, s'au strîns împotriva noastră".
7. Iosua s'a suit din Ghilgal, el şi toţi oamenii de război cu el, şi toţi cei viteji.
8. Domnul a zis lui Iosua: "Nu te teme de ei, căci îi dau în mînile tale, şi niciunul din ei nu va putea să stea împotriva ta".
9. Iosua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea dela Ghilgal.
10. Domnul i -a pus în învălmăşeală dinaintea lui Israel; şi Israel le -a pricinuit o mare înfrîngere la Gabaon, i -a urmărit pe drumul care suie la Bet-Horon, şi i -a bătut pînă la Azeca şi pînă la Macheda.
11. Pe cînd fugeau ei dinaintea lui Israel, şi se pogorau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei nişte pietre mari pînă la Azeca, şi au perit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulţi decît cei ucişi cu sabia de copiii lui Israel.

Soarele şi luna se opresc

12. Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua cînd a dat Domnul pe Amoriţi înmînile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel: "Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, Şi tu, lună, asupra văii Aialonului!"
13. Şi soarele s'a oprit, şi luna şi -a întrerupt mersul, Pînă ce poporul şi -a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s'a oprit în mijlocul cerului, şi nu s'a grăbit să apună, aproape o zi întreagă.
14. N'a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte nici după aceea, cînd Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.
15. Şi Iosua şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghigal.

Uciderea celor cinci împăraţi

16. Cei cinci împăraţi au fugit, şi s'au ascuns într'o peşteră la Macheda.
17. S'a spus lucrul acesta lui Iosua, zicînd: "Cei cinci împăraţi se află ascunşi într'o peşteră la Macheda".
18. Iosua a zis: "Prăvăliţi nişte petre mari la intrarea peşterii, şi puneţi nişte oameni să -i păzească.
19. Şi voi nu vă opriţi, ci urmăriţi pe vrăjmaşii voştri, şi bateţi -i pe dinapoi; nu-i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, i -a dat înmînile voastre."
20. După ce Iosua şi copiii lui Israel le-au pricinuit o foarte mare înfrîngere, şii-au bătut cu desăvîrşire, ceice au putut scăpa au intrat în cetăţile întărite,
21. şi tot poporul s'a întors liniştit în tabără la Iosua în Macheda, fără ca cineva să fi crîcnit cu limba lui împotriva copiilor lui Israel.
22. Iosua a zis atunci: "Deschideţi intrarea peşterii, scoateţi afară din ea pe cei cinci împăraţi, şi aduceţi -i la mine."
23. Ei au făcut aşa, şi au adus la el pe cei cinci împăraţi, pe cari -i scoseseră din peşteră: pe împăratul Ierusalimului, pe împărtul Hebronului, pe împăratulIarmutului, pe împăratul Lachisului, şi pe împăratul Eglonului.
24. După ce au adus pe aceşti împăraţi înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toţi bărbaţii lui Israel, şi a zis căpeteniilor oamenilor de război, cari merseseră cu el: "Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe grumajii împăraţilor acestora." Ei s'au apropiat, şi au pus picioarele pe grumajii lor.
25. Iosua le -a zis: "Nu vă temeţi şi nu vă spăimîntaţi, ci întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă, căci aşa va face Domnul tuturor vrăjmaşilor voştri împotriva cărora vă veţi lupta".
26. După aceea, Iosua i -a lovit, şi i -a omorît; i -a spînzurat de cinci copaci, şi au rămas spînzuraţi de copaci pînă seara.
27. Pela apusul soarelui, Iosua a poruncit să -i pogoare din copaci, i-au aruncatîn peştera în care se ascunseseră, şi au pus la intrarea peşterii nişte pietre mari, cari au rămas acolo pînă în ziua de azi.

Alte izbînzi ale lui Iosua

28. Iosua a luat Macheda chiar în ziua aceea, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei; a nimicit cu desăvîrşire pe împărat, cetatea şi pe toţi cei ce se aflau în ea;n'a lăsat să scape niciunul, şi împăratului din Macheda i -a făcut cum făcuse împăratului Ierihonului.
29. Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna, şi a dat luptă împotriva Libnei.
30. Domnul a dat -o şi pe ea, împreună cu împăratul ei, în mînile lui Israel, şia trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se găseau în ea; n'a lăsat să scape niciunul, şi a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului.
31. Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărîtînaintea ei, şi a început lupta împotriva ei.
32. Domnul a dat cetatea Lachis în mînile lui Israel, care a luat -o a doua zi, şia trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna.
33. Atunci Horam, împăratul Ghezerului, s'a suit ca să dea ajutor Lachisului. Iosua l -a bătut, pe el şi pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape.
34. Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Lachis la Eglon; au tăbărît înaintea ei, şi au început lupta.
35. Au luat -o în aceeaş zi, şi au trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se aflau în ea; Iosua a nimicit -o cu desăvîrşire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachis.
36. Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a suit din Eglon la Hebron, şi au început lupta împotriva lui.
37. L-au luat, şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei, pe el, pe împăratul lui, toate cetăţile cari ţineau de el, şi pe toţi ceice se aflau în el; Iosua n'a lăsat pe niciunul să scape, cum făcuse cu Eglonul, şi l -a nimicit cu desăvîrşire împreună cu toţi ceice se aflau în el.
38. Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a îndreptat împotriva Debirului, şi aînceput lupta împotriva lui.
39. L -a luat, pe el, pe împăratul lui, şi toate cetăţile cari ţineau de el; le-au trecut prin ascuţişul săbiei, şi au nimicit cu desăvîrşire pe toţi cei ce se aflau înele, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului şi împăratului luicum făcuse Hebronului şi cum făcuse Libnei şi împăratului ei.
40. Iosua a bătut astfel toată ţara, muntele, partea de miazăzi, cîmpia şi costişele, şi a bătut pe toţi împăraţii; n'a lăsat să scape nimeni, şi a nimicit cu desăvîrşire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.
41. Iosua i -a bătut dela Cades-Barnea pînă la Gaza, a bătut toată ţara Gosen pînă la Gabaon.
42. Iosua a luat în acelaş timp pe toţi împăraţii aceia şi ţara lor, căci Domnul,Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.
43. Şi Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghilgal. Marebătălie la apele Merom.

Capitolul 11

Mare bătălie la apele Morom

1. Iabin, împăratul Haţorului, auzind de aceste lucruri, a trimes soli la Iobab,împăratul Madonului, la împăratul Şimronului, la împăratul Acşafului,
2. la împăraţii cari erau la miază noapte de munte, în cîmpia dela miazăzi de Chineret, în vale, şi pe înălţimile Dorului la apus,
3. Cananiţilor dela răsărit şi dela apus, Amoriţilor, Hetiţilor, Fereziţilor, Iebusiţilor în munte, şi Heviţilor la poalele Hermonului în ţara Miţpa.
4. Au ieşit, ei şi toate oştirile lor împreună cu ei, alcătuind un popor fără număr, ca nisipul care este pe marginea mării, şi avînd cai şi cară în foarte marenumăr.
5. Toţi împăraţii aceştia au hotărît un loc de întîlnire, şi au venit de au tăbărît împreună la apele Merom, ca să lupte împotriva lui Israel.
6. Domnul a zis lui Iosua: "Nu te teme de ei, căci mîne, pe vremea aceasta, îi voi da bătuţi pe toţi înaintea lui Israel. Cailor să le tai vinele picioarelor, iarcarăle lor să le arzi în foc".
7. Iosua, cu toţi oamenii lui de război, au venit pe neaşteptate peste ei la apeleMerom, şi s'au năpustit în mijlocul lor.
8. Domnul i -a dat în mînile lui Israel; ei i-au bătut şi i-au urmărit pînă la Sidonul cel mare, pînă la Misrefot-Maim, şi pînă în valea Miţpa la răsărit; i-au bătut, fără să lase să scape vreunul.
9. Iosua le -a făcut cum îi spusese Domnul: cailor le -a tăiat vinele picioarelor, iar carăle lor le -a ars în foc.

Cuceriri făcute la miază noapte şi în cealaltă parte a ţării

10. La întoarcere, şi în acelaş timp, Iosua a luat Haţorul, şi a trecut prin sabie pe împăratul lui. Haţorul era mai înainte capitala tuturor acestor împărăţii.
11. Au trecut prin ascuţişul săbiei şi au nimicit cu desăvîrşire pe toţi ceice se găseau în el: n'a rămas nimic din ce avea suflare de viaţă, şi au pus foc Haţorului.
12. Iosua a luat deasemenea toate cetăţile împăraţilor acelora, şi pe toţi împăraţii lor i -a trecut prin ascuţişul săbiei, şi i -a nimicit cu desăvîrşire, cum poruncise Moise, robul Domnului.
13. Dar Israel n'a ars niciuna din cetăţile aşezate pe dealuri, afară numai de Haţor, care a fost ars de Iosua.
14. Copiii lui Israel au păstrat pentru ei toată prada cetăţilor acelora şi vitele; dar au trecut prin ascuţişul săbiei pe toţi oamenii, pînă i-au nimicit, fără să lase ceva din ce are suflare de viaţă.
15. Iosua a împlinit poruncile date de Domnul robului Său Moise, şi de Moise lui Iosua; n'a lăsat nimic neîmplinit din tot ce poruncise lui Moise Domnul.
16. Astfel Iosua a luat toată ţara aceasta, muntele, toată partea de miazăzi, toată ţara Gosen, valea, cîmpia, muntele lui Israel şi văile lui,
17. dela muntele cel pleşuv care se înalţă spre Seir pînă la Baal-Gad, în valea Libanului, la poalele muntelui Hermon. A luat pe toţi împăraţii lor, i -a bătut şi i -a omorît.
18. Războiul, pe care l -a purtat Iosua împotriva tuturor acestor împăraţi, a ţinut multă vreme.
19. N'a rămas nicio cetate, care să fi făcut pace cu copiii lui Israel, afară de Heviţi, cari locuiau în Gabaon; pe toate le-au luat prin luptă.
20. Căci Domnul a îngăduit ca popoarele acelea să-şi împetrească inima şi să lupte împotriva lui Israel, pentru ca Israel să le nimicească cu desăvîrşire, fără să aibă milă de ele, şi să le nimicească, după cum poruncise lui Moise Domnul.
21. În acelaş timp, Iosua a pornit, şi a nimicit pe Anachimi, din muntele Hebronului, din Debir, din Anab, din tot muntele lui Iuda şi din tot muntele lui Israel; Iosua i -a nimicit cu desăvîrşire, împreună cu cetăţile lor.
22. N'au rămas deloc Anachimi în ţara copiilor lui Israel; n'au rămas decît la Gaza, la Gat şi la Asdod.
23. Iosua a pus stăpînire deci pe toată ţara, potrivit cu tot ce spusese lui MoiseDomnul. Şi Iosua a dat -o de moştenire lui Israel, fiecăruia i -a dat partea lui, după seminţiile lor. Apoi ţara s'a odihnit de război.

Capitolul 12

Împăraţii biruiţi

1. Iată împăraţii pe cari i-au bătut copiii lui Israel, şi a căror ţară au luat -o înstăpînire de cealaltă parte a Iordanului, spre răsăritul soarelui, dela pîrîul Arnon pînă la muntele Hermonului, cu toată cîmpia de la răsărit:
2. Pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon. Stăpînirea lui se întindea dela Aroer, care este pe malul pîrîului Arnon, şi, dela mijlocul pîrîului,peste jumătate din Galaad, pînă la pîrîul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon;
3. dela cîmpie pînă la marea Chineret la răsărit, şi pînă la marea cîmpiei, careeste marea Sărată, la răsărit, spre Bet-Ieşimot; şi dela miazăzi, subt poalelemuntelui Pisga.
4. Pe Og, împăratul Basanului, singura rămăşiţă a Refaimiţilor, cari locuiau laAştarot şi la Edrei.
5. Stăpînirea lui se întindea peste muntele Hermonului, peste Salca, peste totBasanul, pînă la hotarul Gheşuriţilor şi Maacatiţilor, şi peste jumătate dinGalaad, hotarul lui Sihon, împăratul Hesbonului.
6. Moise, robul Domnului, şi copiii lui Israel, i-au bătut; şi Moise, robul Domnului, le -a dat ţara lor în stăpînirea Rubeniţilor, Gadiţilor, şi la jumătate din seminţia lui Manase.

Împăraţii biruiţi dincoace de Iordan

7. Iată împăraţii pe cari i-au bătut Iosua şi copiii lui Israel dincoace de Iordan, la apus, dela Baal-Gad în valea Libanului pînă la muntele cel pleşuv, carese înalţă spre Seir. Iosua a dat ţara lor în stăpînire seminţiilor lui Israel, fiecăreia i -a dat partea ei,
8. în munte, în vale, în cîmpie, pe costişe, în pustie, şi în partea de miazăzi ţara Hetiţilor, Amoriţilor, Cananiţilor, Fereziţilor, Heviţilor şi Iebusiţilor.
9. Împăratul Ierihonului, unul; împăratul din Ai, lîngă Betel, unul;
10. împăratul Ierusalimului, unul; împăratul Hebronului, unul;
11. împăratul Iarmutului, unul; împăratul din Lachis, unul;
12. împăratul Eglonului, unul; împăratul Ghezerului, unul;
13. împăratul Debirului unul; împăratul Ghederului, unul;
14. împăratul din Horma, unul; împăratul Aradului, unul;
15. împăratul Libnei, unul; împăratul Adulamului, unul;
16. împăratul din Macheda, unul; împăratul Betelului, unul;
17. împăratul Tapuahului, unul; împăratul Heferului, unul;
18. împăratul Afecului, unul; împăratul Laşaronului, unul;
19. împăratul Madonului, unul; împăratul Haţorului, unul;
20. împăratul Şimron-Meronului, unul; împăratul Acşafului, unul;
21. împăratul Taanacului, unul; împăratul din Meghido, unul;
22. împăratul din Chedeş, unul; împăratul Iocneamului, la Carmel, unul;
23. împăratul Dorului, pe înălţimile Dorului, unul; împăratul Goimului, lîngăGhilgal, unul;
24. împăratul din Tirţa, unul. Peste tot treizeci şi unu de împăraţi.

ÎMPĂRŢIREA ŢĂRII CANAANULUI

Capitolul 13

Ţara care mai rămîne de cucerit

1. Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. Domnul i -a zis atunci: "Tu ai îmbătrînit, ai înaintat în vîrstă, şi ţara care-ţi mai rămîne de supus este foarte mare.
2. Iată ţara care mai rămîne: toate ţinuturile Filistenilor şi tot ţinutul Gheşuriţilor,
3. dela Şihor, care curge înaintea Egiptului, pînă la hotarul Ecronului la miazănoapte, ţinut care trebuie socotit drept cananit, şi care este stăpînit de cei cinci domnitori ai Filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat şi cel din Ecron, şi de Aviţi;
4. începînd dela miazăzi, toată ţara Cananiţilor, şi Meara, care este a Sidoniţilor, pînă la Afec, pînă la hotarul Amoriţilor;
5. ţara Ghibliţilor şi tot Libanul spre răsăritul soarelui, dela Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, pînă la intrarea Hamatului;
6. toţi locuitorii de pe munte, dela Liban pînă la Misrefot-Maim, toţi Sidoniţii.Eu îi voi izgoni dinaintea copiilor lui Israel. Dă numai ţara aceasta de moştenire prin sorţi lui Israel, cum ţi-am poruncit;
7. şi împarte acum ţara aceasta ca moştenire între cele nouă seminţii şi între jumătate din seminţia lui Manase".

Împărţirea ţării dela răsăritul Iordanului

8. Rubeniţii şi Gadiţii, cu cealaltă jumătate din seminţia lui Manase, şi-au primit moştenirea, pe care le -a dat -o Moise de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit, cum le -a dat -o Moise, robul Domnului:
9. dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, şi dela cetatea care este înmijlocul văii, toată cîmpia Medeba, pînă la Dibon;
10. toate cetăţile lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care domnea la Hesbon, pînă la hotarul copiilor lui Amon;
11. Galaadul, ţinutul Gheşuriţilor şi al Maacatiţilor, tot muntele Hermonului,şi tot Basanul, pînă la Salca;
12. toată împărăţia lui Og în Basan, care domnea în Aştarot şi în Edrei, şi careera singura rămăşiţă a Refaimiţilor. Moise a bătut pe aceşti împăraţi, şi i -aizgonit.
13. Dar copiii lui Israel n'au izgonit pe Gheşuriţi şi pe Maacatiţi, cari au locuitîn mijlocul lui Israel pînă în ziua de azi.
14. Seminţia lui Levi a fost singura căreia Moise nu i -a dat parte de moştenire; jertfele mistuite de foc înaintea Domnului, Dumnezeului lui Israel, aceasta a fost moştenirea lui, cum îi spusese El.
15. Moise dăduse seminţiei fiilor lui Ruben o parte de moştenire, după familiile lor.
16. Ei au avut ca ţinut al lor: dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, şi cetatea care este în mijlocul văii, toată cîmpia de lîngă Medeba,
17. Hesbonul, şi toate cetăţile lui din cîmpie, Dibonul, Bamot-Baal, Bet-Baal-Meon,
18. Iahaţ, Chedemot, Mefaat,
19. Chiriataim, Sibma, Ţeret-Haşahar, pe muntele văii,
20. Bet-Peor, poalele muntelui Pisga, Bet-Ieşimot,
21. toate cetăţile cîmpiei, şi toată împărăţia lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care domnea la Hesbon: Moise îl bătuse, pe el şi pe domnitorii Madianului, pe Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba, domnitori cari se trăgeau din Sihon, şi cari locuiau în ţară.
22. Între cei pe cari i-au ucis copiii lui Israel, nimiciseră cu sabia şi pe ghicitorul Balaam, fiul lui Beor.
23. Hotarul ţinutului fiilor lui Ruben era Iordanul. Aceasta este moştenirea fiilor lui Ruben, după familiile lor: cetăţile şi satele lor.
24. Moise dăduse seminţiei lui Gad, fiilor lui Gad, o parte de moştenire, după familiile lor.
25. Ţinutul lor a fost Iaezerul, toate cetăţile Galaadului, jumătate din ţara copiilor lui Amon pînă la Aroer, faţă în faţă cu Raba,
26. dela Hesbon pînă la Ramat-Miţpe şi Betonim, dela Mahanaim pînă la hotarul Debirului,
27. şi, în vale, Bet-Haram, Bet-Nimra, Sucot şi Ţafon, rămăşiţă din împărăţia lui Sihon, împăratul Hesbonului, avînd ca hotar Iordanul pînă la marginea mării Chineret, de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit.
28. Aceasta este moştenirea fiilor lui Gad, după familiile lor: cetăţile şi satele lor.
29. Moise dăduse la jumătate din seminţia lui Manase, fiilor lui Manase, o parte de moştenire după familiile lor.
30. Ţinutul lor a fost: dela Mahanaim, tot Basanul, toată împărăţia lui Og, împăratul Basanului, şi toate tîrguşoarele lui Iair în Basan, şasezeci de cetăţi.
31. Jumătate din Galaad, Aştarot şi Edrei, cetăţi din împărăţia lui Og, în Basan, au căzut fiilor lui Machir, fiul lui Manase, adică la jumătate din fiii lui Machir, după familiile lor.
32. Acestea sînt părţile de moştenire pe cari le -a dat Moise, cînd era în cîmpiaMoabului, de cealaltă parte a Iordanului, în faţa Ierihonului, la răsărit.
33. Moise n'a dat nici o moştenire seminţiei lui Levi; Domnul, Dumnezeul luiIsrael, este moştenirea lui, cum îi spusese El.

Capitolul 14

Împărţirea ţării dela apus de Iordan

1. Iată locurile pe cari le-au primit copiii lui Israel ca moştenire în ţara Canaanului, pe cari li le-au împărţit între ei preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel.
2. Împărţirea s'a făcut prin sorţi, cum poruncise Domnul prin Moise, pentru cele nouă seminţii şi jumătate.
3. Căci Moise dăduse o moştenire celor două seminţii şi jumătate de cealaltă parte a Iordanului; dar Leviţilor nu le dăduse moştenire printre ei.
4. Fiii lui Iosif, alcătuiau două seminţii: Manase şi Efraim; şi Leviţilor nu li s'a dat parte în ţară, afară de cetăţile pentru locuit, cu locurile goale dimprejurul lor pentru turmele şi averile lor.
5. Copiii lui Israel au făcut întocmai după poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul, şi au împărţit ţara.

Caleb cîştigă Hebronul

6. Fiii lui Iuda s'au apropiat de Iosua, la Ghilgal; şi Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, i -a zis: "Ştii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine şi cu privire la tine, la Cades-Barnea.
7. Eram în vîrstă de patruzeci de ani cînd m'a trimes Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca să iscodesc ţara, şi i-am adus ştiri aşa cum îmi spunea inima mea curată.
8. Fraţii mei cari se suiseră împreună cu mine au tăiat inima poporului, dar euam urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu.
9. Şi în ziua aceea Moise a jurat, şi a zis: "Ţara în care a călcat piciorul tău, vafi moştenirea ta pe vecie, pentru tine şi pentru copiii tăi, pentrucă ai urmatîn totul voia Domnului, Dumnezeului meu".
10. Acum iată că Domnul m'a ţinut în viaţă, cum a spus. Sînt patruzeci şi cincide ani decînd vorbea Domnul astfel lui Moise, cînd umbla Israel prin pustie; şi acum iată că azi sînt în vîrstă de optzeci şi cinci de ani.
11. Şi astăzi, sînt tot aşa de tare ca în ziua cînd m'a trimes Moise; am tot atîtaputere cît aveam atunci, fie pentru luptă, fie pentru ca să merg în fruntea voastră.
12. Dă-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; căci ai auzit atunci că acolo sînt Anachimi, şi că sînt cetăţi mari şi întărite. Domnul va fi, poate, cu mine, şi -i voi izgoni, cum a spus Domnul".
13. Iosua a binecuvîntat pe Caleb, fiul lui Iefune, şi i -a dat ca moştenire Hebronul.
14. Astfel Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, a avut de moştenire pînă în ziua de azi Hebronul, pentrucă urmase în totul calea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
15. Hebronul se chema mai înainte Chiriat-Arba: Arba fusese omul cel mai mare dintre Anachimi. Şi ţara s'a odihnit de război.

Capitolul 15

Ţinutul seminţiei lui Iuda

1. Partea căzută prin sorţi seminţiei fiilor lui Iuda, după familiile lor, se întindea spre hotarul Edomului pînă la pustia Ţin, la miazăzi. Acesta a fost hotarul cel mai de miazăzi.
2. Astfel, hotarul lor de miazăzi pornea dela capătul mării Sărate, dela sînul care caută spre miazăzi.
3. Ieşea spre miazăzi de suişul Acrabim, trecea prin Ţin, şi se suia la miazăzi de Cades-Barnea; de acolo trecea înainte prin Heţron, suia spre Adar, şi se întorcea la Carcaa;
4. trecea apoi prin Aţmon, mergea pînă la pîrîul Egiptului, şi ieşea la mare. Acesta să vă fie hotarul de miazăzi.
5. Hotarul de răsărit era marea Sărată pînă la îmbucătura Iordanului. Hotarulde miazănoapte pornea dela sînul mării care este la îmbucătura Iordanului.
6. Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, şi se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben;
7. suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, şi se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în faţa suişului Adumim la miazăzi de pîrîu. Trecea pe lîngă apele En-Şemeş, şi mergea pînă la En-Roguel.
8. Suia deacolo prin valea Ben-Hinom în spre miazăzi de Iebus, care este Ierusalimul; apoi se ridica pînă în vîrful muntelui, care este în dreptul văii Hinom la apus, şi la capătul văii Refaimiţilor la miazănoapte.
9. Din vîrful muntelui, hotarul se întindea pînă la izvorul apelor Neftoah, ieşea la cetăţile muntelui Efron, şi trecea prin Baala, sau Chiriat-Iearim.
10. Din Baala se întorcea la apus spre muntele Seir, trecea prin partea de miazănoapte a muntelui Iearim, sau Chesalon, se pogora la Bet-Şemeş, şi treceaprin Timna.
11. Apoi ieşea în laturea de miazănoapte a Ecronului, se întindea spre Şicron, trecea prin muntele Baala, ajungea pînă la Iabneel şi ieşea la mare.
12. Hotarul de apus era marea cea mare şi ţărmul ei. Acestea au fost, dejur împrejur, hotarele fiilor lui Iuda, după familiile lor.

Caleb ia Hebronul şi Debirul

13. Lui Caleb, fiul lui Iefune, i-au dat o parte în mijlocul fiilor lui Iuda, cumporuncise lui Iosua Domnul; lui i-au dat Chiriat-Arba, adică Hebronul: Arba era tatăl lui Anac.
14. Caleb a izgonit de acolo pe cei trei fii ai lui Anac: Şeşai, Ahiman şi Talmai,copiii lui Anac.
15. De acolo s'a suit împotriva locuitorilor Debirului: Debirul se numea mai înainte Chiriat-Sefer.
16. Caleb a zis: "Celui ce va bate cetatea Chiriat-Sefer şi o va lua, îi voi da de nevastă pe fiică-mea Acsa."
17. Otniel, fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb, a pus mîna pe ea; şi Caleb i -a datde nevastă pe fiică-sa Acsa.
18. După ce a intrat ea la Otniel, l -a sfătuit să ceară dela tatăl ei un ogor. Ea s'a pogorît de pe măgarul ei, şi Caleb i -a zis: "Ce vrei?"
19. Ea a răspuns: "Fă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi şi izvoare de apă." Şi el i -a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.
20. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor.

Cetăţile din ţinutul lui Iuda

21. Cetăţile aşezate în ţinutul dela miazăzi, la marginea cea mai depărtată a seminţiei fiilor lui Iuda, spre hotarul Edomului, erau: Cabţeel, Eder, Iagur,
22. China, Dimona, Adada,
23. Chedeş, Haţor, Itnan,
24. Zif, Telem, Bealot,
25. Haţor-Hadata, Cheriot-Heţron, care este Haţor,
26. Amam, Şema, Molada,
27. Haţar-Gada, Heşmon, Bet-Palet,
28. Haţar-Şual, Beer-Şeba, Biziotia,
29. Baala, Iim, Aţem,
30. Eltolad, Chesil, Horma,
31. Ţiclag, Madmana, Sansana,
32. Lebaot, Şilhim, Ain, şi Rimon. Toate cetăţile: douăzeci şi nouă, împreună cu satele lor.
33. În cîmpie: Eştaol, Ţorea, Aşna,
34. Zanoah, En-Ganim, Tapuah, Enam,
35. Iarmut, Adulam, Soco, Azeca,
36. Şaaraim, Aditaim, Ghedera, şi Ghederotaim; patruzeci de cetăţi, şi satele lor.
37. Ţenan, Hadaşa, Migdal-Gad,
38. Dilean, Miţpe, Iocteel,
39. Lachis, Boţcat, Eglon,
40. Cabon, Lahmas, Chitliş,
41. Ghederot, Bet-Dagon, Naama, şi Macheda; şasesprezece cetăţi, şi satele lor.
42. Libna, Eter, Aşan,
43. Iiftah, Aşna, Neţib,
44. Cheila, Aczib, şi Mareşa; nouă cetăţi, şi satele lor.
45. Ecron, cetăţile şi satele lui;
46. dela Ecron şi la apus, toate cetăţile de lîngă Asdod, şi satele lor,
47. Asdod, cetăţile şi satele lui; Gaza, cetăţile şi satele ei, pînă la pîrîul Egiptului, şi la marea cea mare, care slujeşte ca hotar.
48. În munte: Şamir, Iatir, Soco,
49. Dana, Chiriat-Sana, care este Debirul,
50. Anab, Eştemo, Anim,
51. Gosen, Holon, şi Ghilo, unsprezece cetăţi şi satele lor.
52. Arab, Duma, Eşean,
53. Janum, Bet-Tapuah, Afeca,
54. Humta, Chiriat-Arba, care este Hebronul, şi Ţior; nouă cetăţi, şi satele lor.
55. Maon, Carmel, Zif, Iuta,
56. Iizreel, Iocdeam, Zanoah,
57. Cain, Ghibea, şi Timna; zece cetăţi şi satele lor.
58. Halhul, Bet-Ţur, Ghedor,
59. Maarat, Bet-Anot, şi Eltecon; şase cetăţi şi satele lor.
60. Chiriat-Baal, care este Chiriat-Iearim, şi Raba; două cetăţi, şi satele lor.
61. În pustie: Bet-Araba, Midin, Secaca,
62. Nibşan, Ir-Hamelah, şi En-Ghedi; şase cetăţi şi satele lor.
63. Fiii lui Iuda n'au putut izgoni pe Iebusiţii cari locuiau la Ierusalim; şi Iebusiţii au locuit cu fiii lui Iuda la Ierusalim pînă în ziua de azi.

Capitolul 16

Ţinutul seminţiei lui Efraim

1. Partea căzută la sorţi fiilor lui Iosif se întindea dela Iordan, lîngă Ierihon, spre apele Ierihonului, la răsărit. Hotarul urma pustia care se ridică dela Ierihon la Betel prin munte.
2. Mergea mai departe dela Betel la Luz, şi trecea spre hotarul Archiţilor prinAtarot.
3. Apoi se pogora la apus spre hotarul Iafletiţilor, pînă la hotarul Bet-Horonului de jos şi pînă la Ghezer, ieşind la mare.
4. Acolo şi-au primit moştenirea fiii lui Iosif: Manase şi Efraim.
5. Iată hotarele fiilor lui Efraim, după familiile lor. Hotarul moştenirii lor era, la răsărit, Atarot-Adar pînă la Bet-Horonul de sus.
6. Ieşea spre mare la Micmetat în partea de miazănoapte, se întorcea la răsăritpînă la Taanat-Silo, şi trecea în spre răsărit prin Ianoah.
7. Din Ianoah pogora la Atarot şi la Naarata, atingea Ierihonul, şi mergea pînăla Iordan.
8. Din Tapuah mergea spre apus pînă la pîrîul Cana, şi ieşea la mare. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Efraim, după familiile lor.
9. Fiii lui Efraim aveau şi cetăţi deosebite în mijlocul moştenirii fiilor lui Manase, toate cu satele lor.
10. Ei n'au izgonit pe Cananiţii cari locuiau în Ghezer, şi Cananiţii au locuit în mijlocul lui Efraim pînă în ziua de azi, dar au fost puşi să plătească un bir.

Capitolul 17

Ţinutul căzut jumătăţii lui Manase

1. O parte a căzut prin sorţi seminţiei lui Manase, căci el era întîiul născut allui Iosif. Machir, întîiul născut al lui Manase şi tatăl lui Galaad, avusese Galaadul şi Basanul, pentru că era un bărbat de război.
2. Au dat prin sorţi o parte celorlalţi fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilorlui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Şemida: aceştia sînt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.
3. Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n'aavut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sînt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
4. Ele s'au înfăţişat înaintea preotului Eleazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun,şi înaintea mai marilor, şi au zis: "Domnul a poruncit lui Moise să ne dea o moştenire între fraţii noştri." Şi li s'a dat, după porunca Domnului, o moştenire între fraţii tatălui lor.
5. Au căzut zece părţi lui Manase, afară de ţara Galaadului şi a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului.
6. Căci fetele lui Manase au avut o moştenire între fiii lui, şi ţara Galaadului afost pentru ceilalţi fii ai lui Manase.
7. Hotarul lui Manase se întindea de la Aşer pînă la Micmetat, care este la răsărit de Sihem, şi ducea la dreapta pînă la locuitorii din En-Tapuah.
8. Ţara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim.
9. Hotarul se pogora pînă la pîrîul Cana, la miazăzi de pîrîu. Cetăţile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăţilor lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pîrîului şi ieşea la mare.
10. Ţinutul dela miazăzi era al lui Efraim, cel dela miazănoapte al lui Manase,şi marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întîlneau cu Aşer şi la răsăritcu Isahar.
11. Manase stăpînea în Isahar şi în Aşer: Bet-Şean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui, şi locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei înălţimi.
12. Fiii lui Manase n'au putut să izgonească pe locuitorii din aceste cetăţi, şi Cananiţii au izbutit astfel să rămînă în ţara aceasta.
13. Cînd copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe Cananiţi la un bir,dar nu i-au izgonit.
14. Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, şi i-au zis: "Pentruce ne-ai dat de moştenire numai un sorţ şi numai o parte, cînd noi sîntem un popor mare la număr şi Domnul ne -a binecuvîntat pînă acum?"
15. Iosua le -a zis: "Dacă sînteţi un popor mare la număr, suiţi-vă în pădure, şităiaţi -o, ca să vă faceţi loc în ţara Fereziţilor şi a Refaimiţilor, fiindcă muntele lui Efraim este prea strîmt pentru voi."
16. Fiii lui Iosif au zis: "Muntele nu ne va ajunge, şi toţi Cananiţii cari locuiesc în vale, ceice sînt la Bet-Şean şi în satele lui, şi cei ce sînt în valea lui Izreel au cară de fier."
17. Iosua a zis casei lui Iosif, lui Efraim şi lui Manase: "Voi sînteţi un popor mare la număr, şi puterea voastră este mare, nu veţi avea un singur sorţ.
18. Ci veţi avea muntele, căci veţi tăia pădurea, şi ieşirile ei vor fi ale voastre, şi veţi izgoni pe Cananiţi, cu toate carăle lor de fer şi cu toată tăria lor."

Capitolul 18

Măsurarea şi împărţirea pămîntului rămas

1. Toată adunarea copiilor lui Israel s'a strîns la Silo, şi au aşezat acolo cortulîntîlnirii. Ţara era supusă înaintea lor.
2. Mai rămîneau şapte seminţii ale copiilor lui Israel, cari nu-şi primiseră încă partea de moştenire.
3. Iosua a zis copiilor lui Israel: "Pînă cînd vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi înstăpînire ţara pe care v'a dat -o Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri?
4. Alegeţi trei bărbaţi de fiecare seminţie, şi -i voi porni. Să se scoale, să străbată ţara, să facă un plan în vederea împărţelii, şi să se întoarcă la mine.
5. S'o împartă în şapte părţi; Iuda să rămînă în hotarele lui la miazăzi, şi casa lui Iosif să rămînă în hotarele ei la miază noapte.
6. Voi dar, să faceţi un plan al ţării împărţite în şapte părţi, şi să mi -l aduceţi aici. Voi arunca sorţul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru.
7. Dar Leviţii să n'aibă parte în mijlocul vostru, căci moştenirea lor este preoţia Domnului; şi Gad, Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase, şi-au primit moştenirea, pe care le -a dat -o Moise, robul Domnului, de cealaltă parte aIordanului, la răsărit."
8. Cînd s'au sculat bărbaţii şi au pornit să facă planul ţării, Iosua le -a dat porunca aceasta: "Duceţi-vă, străbateţi ţara, faceţi-mi un plan, şi întoarceţi-vă lamine; apoi eu voi arunca pentru voi sorţul înaintea Domnului, la Silo."
9. Bărbaţii aceştia au plecat, au străbătut ţara, şi au făcut planul după cetăţi, într'o carte, împărţind -o în şapte părţi, şi s'au întors la Iosua în tabără la Silo.
10. Iosua a aruncat înaintea Domnului sorţi pentru ei la Silo, şi a împărţit ţaraîntre copiii lui Israel, dînd fiecăruia partea lui.

Partea lui Beniamin

11. Sorţul a căzut pe seminţia fiilor lui Beniamin, după familiile lor, şi parteacare le -a căzut prin sorţi îşi avea hotarele între fiii lui Iuda şi fiii lui Iosif.
12. În spre miază-noapte, hotarul lor pornea dela Iordan. Suia pela miază noapte de Ierihon, se ridica în munte spre apus, şi ieşea în pustia Bet-Aven.
13. De acolo trecea prin Luz, la miazăzi de Luz, adică Betel, şi se pogora la Atarot-Adar, peste muntele care este la miază-zi de Bet-Horonul de jos.
14. Înspre apus, hotarul mergea şi se întorcea pela miazăzi de muntele care este în faţa Bet-Horonului; mergea spre miazăzi, şi ieşea la Chiriat-Baal, care este Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta era partea de apus.
15. Partea de miazăzi începea dela capătul Chiriat-Iearimului. Hotarul mergeaspre apus pînă la izvorul apelor Neftoahului.
16. Se pogora pela capătul muntelui care este în faţa văii Ben-Hinom, în valeaRefaimiţilor, la miazănoapte. Se pogora prin valea Hinom, pe partea de miazăzi a Iebusiţilor, pînă la En-Roguel.
17. Se îndrepta spre miază noapte la En-Şemeş, apoi la Ghelilot, care este în faţa suişului Adumim, şi se pogora pela piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.
18. Trecea pe partea de miazănoapte în faţa Arabei, se pogora pela Araba,
19. mergea înainte pe partea de miazănoapte de Bet-Hogla, şi ieşea la sînul demiazănoapte al mării Sărate, spre îmbucătura Iordanului la miazăzi. Acestaera hotarul de miazăzi.
20. Înspre răsărit hotarul îl făcea Iordanul. Aceasta a fost moştenirea fiilor luiBeniamin, după familiile lor, cu hotarele ei de jur împrejur.
21. Cetăţile seminţiei fiilor lui Beniamin, după familiile lor, erau: Ierihonul, Bet-Hogla, Emec-Cheţiţ,
22. Bet-Araba, Ţemaraim, Betel,
23. Avim, Para, Ofra,
24. Chefar-Amonai, Ofni şi Gheba; douăsprezece cetăţi, şi satele lor.
25. Gabaon, Rama, Beerot,
26. Miţpe, Chefira, Moţa
27. Rechem, Iirpeel, Tareala,
28. Ţela, Elef, Iebus, adică Ierusalimul, Ghibeat şi Chiriat; patrusprezece cetăţi, şi satele lor. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor.

Capitolul 19

Partea lui Simeon

1. A doua parte a căzut prin sorţi lui Simeon, seminţiei fiilor lui Simeon, după familiile lor. Moştenirea lor era în mijlocul moştenirii fiilor lui Iuda.
2. Ei au avut în moştenirea lor: Beer-Şeba, Şeba, Molada,
3. Haţar-Şual, Bala, Aţem,
4. Eltolad, Betul, Horma,
5. Ţiclag, Bet-Marcabot, Haţar-Susa,
6. Bet-Lebaot, şi Şaruhen, treisprezece cetăţi şi satele lor;
7. Ain, Rimon, Eter, şi Aşan, patru cetăţi, şi satele lor;
8. şi toate satele din împrejurimile acestor cetăţi, pînă la Baalat-Beer, care esteRamatul de miazăzi, Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Simeon,după familiile lor.
9. Moştenirea fiilor lui Simeon a fost luată din partea de moştenire a fiilor lui Iuda; căci partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, şi de aceea fiii lui Simeon şi-au primit pe a lor în mijlocul moştenirii lor.

Partea lui Zabulon

10. A treia parte a căzut prin sorţi fiilor lui Zabulon după familiile lor.
11. Hotarul moştenirii lor se întindea pînă la Sarid. La apus se suia spre Mareala, şi atingea Dabeşet, apoi pîrîul care curge înaintea Iocneamului.
12. Din Sarid se întorcea spre răsărit, spre răsăritul soarelui, pînă la hotarul Chislot-Taborului, mergea înainte la Dabrat, şi suia la Iafia.
13. De acolo trecea la răsărit prin Ghita-Hefer, prin Ita-Caţin, mergea la Rimon, şi se întorcea pînă la Nea.
14. Se întorcea apoi înspre miazănoapte spre Hanaton, şi ieşea la valea Iiftah-El.
15. Coprindea Catat, Nahalal, Şimron, Iideala, Betleem: douăsprezece cetăţi, şi satele lor.
16. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Zabulon, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.

Partea lui Isahar

17. A patra parte a căzut prin sorţi lui Isahar, fiilor lui Isahar, după familiile lor.
18. Hotarul lor trecea prin Izreel, Chesulot, Sunem,
19. Hafaraim, Şion, Anaharat,
20. Rabit, Chişion, Abeţ,
21. Remet, En-Ganim, En-Hada, şi Bet-Paţeţ;
22. atingea Taborul, Şahaţima, Bet-Şemeş, şi ieşea la Iordan: şasesprezece cetăţi, şi satele lor.
23. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Isahar, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.

Partea lui Aşer

24. A cincea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor.
25. Hotarul lor trecea prin Helcat, Hali, Beten, Acşaf,
26. Alamelec, Amead şi Mişeal; atingea, spre apus, Carmelul şi Şihor-Libnat;
27. apoi se întorcea în spre răsărit la Bet-Dagon, se atingea de Zabulon şi de valea Iiftah-El la miazănoapte de Bet-Emec şi Neiel, şi se întindea spre Cabul, la stînga,
28. şi spre Ebron, Rehob, Hamon şi Cana, pînă la Sidonul cel mare.
29. Se întorcea apoi spre Rama pînă la cetatea cea tare a Tirului, şi spre Hosa,şi ieşea la mare, prin ţinutul Aczib.
30. Cuprindea: Uma, Afec şi Rehob; douăzeci şi două de cetăţi, şi satele lor.
31. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Aşer, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.

Partea lui Neftali

32. A şasea parte a căzut prin sorţi fiilor lui Neftali, după familiile lor.
33. Hotarul lor se întindea dela Helef, dela Alon, prin Ţaananim, Adami-Necheb şi Iabneel, pînă la Lacum, şi ieşea la Iordan.
34. Se întorcea spre apus la Aznot-Tabor, şi de acolo mergea înainte la Hucoc; se atingea de Zabulon, în spre miazăzi, de Aşer în spre apus, şi de Iuda; în spre răsărit era Iordanul.
35. Cetăţile tari erau: Ţidim, Ţer, Hamat, Racat, Chineret,
36. Adama, Rama, Haţor,
37. Chedeş, Edrei, En-Haţor,
38. Iireon, Migdal-El, Horem, Bet-Anat şi Bet-Şemeş: nouăsprezece cetăţi, şi satele lor.
39. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Neftali, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.

Partea lui Dan

40. A şaptea parte a căzut prin sorţi seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor.
41. Hotarul moştenirii lor era Ţorea, Eştaol, Ir-Şemeş,
42. Şaalabin, Aialon, Iitla,
43. Elon, Timnata, Ecron,
44. Elteche, Ghibeton, Baalat,
45. Iehud, Bene-Berac, Gat-Rimon,
46. Me-Iarcon şi Racon, cu hotarul care este faţă în faţă cu Iafo.
47. Ţinutul fiilor lui Dan se întindea şi în afară de acestea. Fiii lui Dan s'au suit şi s'au luptat împotriva lui Leşem; au pus mîna pe el şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei; au pus stăpînire pe el, s'au aşezat în el şi l-au numit Dan, după numele tatălui lor Dan.
48. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Dan, după familiile lor, cetăţile acestea şi satele lor.

Partea lui Iosua

49. Dupăce au isprăvit de împărţit ţara, după hotarele ei, copiii lui Israel au dat lui Iosua, fiul lui Nun, o moştenire în mijlocul lor.
50. După porunca Domnului, i-au dat cetatea pe care o cerea el: Timnat-Serah,în muntele lui Efraim. El a zidit cetatea din nou, şi şi -a aşezat locuinţa acolo.
51. Acestea sînt moştenirile pe cari le-au împărţit preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel, prin sorţi înaintea Domnului, la Silo, la uşa cortului întîlnirii. Astfel au isprăvit ei împărţirea ţării.

Capitolul 20

Cele şase cetăţi de scăpare

1. Domnul a vorbit lui Iosua, şi a zis:
2. "Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: Hotărîţi-vă cum v'am poruncit prinMoise, cetăţi de scăpare,
3. unde să poată fugi ucigaşul care va omorî pe cineva fără voie, fără să aibă vreun gînd să -l omoare; ele să vă fie un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sîngelui.
4. Ucigaşul să fugă într'una din aceste cetăţi, să se oprească la intrarea porţii cetăţii, şi să spună întîmplarea lui bătrînilor cetăţii aceleia; ei să -l primeascăla ei în cetate, şi să -i dea o locuinţă, ca să locuiască împreună cu ei.
5. Dacă răzbunătorul sîngelui îl va urmări, ei să nu dea pe ucigaş în mînile lui;căci fără să vrea a omorît pe aproapele lui, şi fără să -i fi fost vrăjmaş mai înainte.
6. El să rămînă în cetatea aceasta pînă se va înfăţişa înaintea adunării ca să fiejudecat, pînă la moartea marelui preot care va fi atunci în slujbă. Atunci, ucigaşul să se întoarcă şi să intre iarăş în cetatea şi în casa lui, în cetatea de unde fugise".
7. Ei au pus deoparte Chedeşul, în Galileia, în muntele lui Neftali; Sihemul în muntele lui Efraim; şi Chiriat-Arba, sau Hebronul, în muntele lui Iuda.
8. Şi de cealaltă parte a Iordanului, la răsăritul Ierihonului, a ales Beţerul, în pustie, în cîmpie, în seminţia lui Ruben; Ramot în Galaad, în seminţia lui Gad; şi Golan, în Basan, în seminţia lui Manase.
9. Acestea au fost cetăţile hotărîte pentru toţi copiii lui Israel şi pentru străinul care locuieşte în mijlocul lor, pentru ca cel ce va ucide pe cineva fără voie să poată fugi în ele, şi să nu moară ucis de mîna răzbunătorului sîngelui, înainte de a se înfăţişa înaintea adunării.

Capitolul 21

Cetăţile Leviţilor

1. Căpeteniile de familie ale Leviţilor s'au apropiat de preotul Eleazar, de Iosua, fiul lui Nun, şi de căpeteniile de familie ale seminţiilor copiilor lui Israel.
2. Le-au vorbit la Silo, în ţara Canaanului, şi au zis: "Domnul a poruncit prinMoise ca să ni se dea cetăţi de locuit, cu împrejurimile lor pentru vitele noastre."
3. Copiii lui Israel au dat atunci Leviţilor, din moştenirea lor, cetăţile următoare şi împrejurimile lor, după porunca Domnului.
4. Au tras la sorţi pentru familiile Chehatiţilor; şi Leviţii, fiii preotului Aaron,au avut prin sorţi treisprezece cetăţi din seminţia lui Iuda, din seminţia luiSimeon şi din seminţia lui Beniamin;
5. ceilalţi fii ai lui Chehat au avut prin sorţi zece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Efraim, din seminţia lui Dan, şi din jumătate din seminţia lui Manase.
6. Fiii lui Gherşon au avut prin sorţi treisprezece cetăţi ale familiilor din seminţia lui Isahar, din seminţia lui Aşer, din seminţia lui Neftali şi din jumătate din seminţia lui Manase în Basan.
7. Fiii lui Merari, după familiile lor, au avut douăsprezece cetăţi din seminţia lui Ruben, din seminţia lui Gad, şi din seminţia lui Zabulon.
8. Copiii lui Israel au dat Leviţilor, prin sorţi, aceste cetăţi şi împrejurimile lor, cum poruncise lui Moise Domnul.
9. Au dat din seminţia fiilor lui Iuda şi din seminţia fiilor lui Simeon următoarele cetăţi numite pe nume,
10. şi cari au fost ale fiilor lui Aaron dintre familiile Chehatiţilor şi ale fiilor lui Levi, căci ei au ieşit cei dintîi la sorţi.
11. Le-au dat Chiriat-Arba, sau Hebronul, în muntele lui Iuda, şi locul dimprejur: Arba era tatăl lui Anac.
12. Cîmpia cetăţii şi satele ei au fost date în stăpînire lui Caleb, fiul lui Iefune.
13. Au dat deci fiilor preotului Aaron: cetatea de scăpare pentru ucigaşi, Hebronul şi împrejurimile lui, Libna şi împrejurimile ei,
14. Iatirul şi împrejurimile lui, Eştemoa şi împrejurimile ei,
15. Holonul şi împrejurimile lui, Debirul şi împrejurimile lui,
16. Ainul şi împrejurimile lui, Iuta şi împrejurimile ei, şi Bet-Şemeşul şi împrejurimile lui: nouă cetăţi din aceste două seminţii;
17. şi din seminţia lui Beniamin: Gabaonul şi împrejurimile lui, Gheba şi împrejurimile ei,
18. Anatot şi împrejurimile lui, şi Almonul şi împrejurimile lui: patru cetăţi.
19. Toate cetăţile preoţilor, fiii lui Aaron, au fost treisprezece cetăţi şi împrejurimile lor.
20. Leviţii din familiile celorlalţi fii ai lui Chehat au avut prin sorţ cetăţi din seminţia lui Efraim.
21. Le-au dat cetatea de scăpare pentru ucigaşi, Sihemul şi împrejurimile lui, în muntele lui Efraim, Ghezerul şi împrejurimile lui,
22. Chibţaim şi împrejurimile lui, şi Bet-Horon şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
23. din seminţia lui Dan: Elteche şi împrejurimile ei, Ghibeton şi împrejurimile lui,
24. Aialon şi împrejurimile lui, şi Gat-Rimon şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
25. şi din jumătate din seminţia lui Manase: Taanac şi împrejurimile lui, şi Gat-Rimon şi împrejurimile lui, două cetăţi.
26. Toate cetăţile erau zece, şi împrejurimile lor, pentru familiile celorlalţi fii ai lui Chehat.
27. Au dat fiilor lui Gherşon, dintre familiile Leviţilor: din cealaltă jumătate aseminţiei lui Manase, cetatea de scăpare pentru ucigaşi Golan din Basan şiîmprejurimile ei, şi Beeştra şi împrejurimile ei, două cetăţi;
28. din seminţia lui Isahar: Chişion şi împrejurimile lui, Dabrat şi împrejurimile lui,
29. Iarmutul şi împrejurimile lui şi En-Ganim şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
30. din seminţia lui Aşer: Mişeal şi împrejurimile lui, Abdonul şi împrejurimile lui,
31. Helcat şi împrejurimile lui, şi Rehob şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
32. şi din seminţia lui Neftali: cetatea de scăpare pentru ucigaşi Chedeş din Galilea şi împrejurimile ei, Hamot-Dor şi împrejurimile lui, şi Cartanul şi împrejurimile lui, trei cetăţi.
33. Toate cetăţile Gherşoniţilor, după familiile lor, erau treisprezece cetăţi, şi împrejurimile lor.
34. Celorlalţi Leviţi, cari făceau parte din familiile fiilor lui Merari, le-au dat: din seminţia lui Zabulon: Iocneamul şi împrejurimile lui, Carta şi împrejurimile ei,
35. Dimna şi împrejurimile ei, şi Nahalal, şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
36. din seminţia lui Ruben: Beţerul şi împrejurimile lui, Iahţa şi împrejurimileei,
37. Chedemot şi împrejurimile lui, şi Mefaat şi împrejurimile lui, patru cetăţi;
38. şi din seminţia lui Gad: cetatea de scăpare pentru ucigaşi, Ramot din Galaad şi împrejurimile lui, Mahanaim şi împrejurimile lui,
39. Hesbonul şi împrejurimile lui, şi Iaezerul şi împrejurimile lui, de toate: patru cetăţi.
40. Toate cetăţile cari au căzut la sorţi fiilor lui Merari, după familiile lor, alcătuind celelalte familii ale Leviţilor, erau douăsprezece cetăţi.
41. Toate cetăţile Leviţilor din mijlocul moşiilor copiilor lui Israel erau patruzeci şi opt de cetăţi, şi împrejurimile lor.
42. Fiecare din aceste cetăţi îşi avea împrejurimile ei de jur împrejur; aşa erautoate cetăţile acestea.

Făgăduinţa împlinită

43. Astfel, Domnul a dat lui Israel toată ţara pe care jurase că o va da părinţilor lor; ei au luat -o în stăpînire şi s'au aşezat în ea.
44. Domnul le -a dat odihnă dejur împrejur, cum jurase părinţilor lor; niciunul din vrăjmaşii lor nu putuse să le stea împotrivă, şi Domnul i -a dat pe toţi în mînile lor.
45. Din toate vorbele bune pe cari le spusese casei lui Israel Domnul, niciuna n'a rămas neîmplinită: toate s'au împlinit.

Capitolul 22

Trimiterea celor două seminţii şi jumătate acasă

1. Atunci Iosua a chemat pe Rubeniţi, pe Gadiţi şi jumătatea din seminţia luiManase.
2. Şi le -a zis: "Voi aţi păzit tot ce v'a poruncit Moise, robul Domnului, şi aţi ascultat de glasul meu în tot ce v'am poruncit.
3. N'aţi părăsit pe fraţii voştri, de o bună bucată de vreme pînă în ziua de azi; şi aţi păzit rînduielile şi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru.
4. Acum cînd Domnul, Dumnezeul vostru, a dat odihnă fraţilor voştri, cum le spusese, întoarceţi-vă şi duceţi-vă la corturile voastre, în ţara dată în stăpînirea voastră, pe care v'a dat -o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan.
5. Aveţi grijă numai să păziţi şi să împliniţi poruncile şi legile pe cari vi le -a dat Moise, robul Domnului: să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile Lui, să ţineţi poruncile Lui, să vă alipiţi de El, şi să -I slujiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru."
6. Şi Iosua i -a binecuvîntat şi le -a dat drumul; şi ei au plecat la corturile lor.
7. Moise dăduse unei jumătăţi din seminţia lui Manase o moştenire în Basan, şi Iosua a dat celeilalte jumătăţi o moştenire lîngă fraţii lor, dincoace de Iordan, la apus.
8. Cînd i -a trimes Iosua la corturile lor, i -a binecuvîntat, şi le -a zis: "Voi vă întoarceţi la corturile voastre cu mari bogăţii, cu foarte multe turme, şi cu omare mulţime de argint, de aur, de aramă, de fer, şi de îmbrăcăminte. Împărţiţi cu fraţii voştri prada luată dela vrăjmaşii voştri."
9. Fiii lui Ruben, fiii lui Gad, şi jumătate din seminţia lui Manase, s'au întorsacasă, lăsînd pe copiii lui Israel la Silo, în ţara Canaanului, ca să se ducă înţara Galaadului, care era moşia lor şi unde se aşezaseră, cum poruncise luiMoise Domnul.

1. Cînd au ajuns pe malurile Iordanului, cari fac parte din ţara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, au zidit acolo un altar lîngă Iordan, un altar a cărui mărime izbea privirile.
2. Copiii lui Israel au auzit zicîndu-se: "Iată că fiii lui Ruben; fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, au zidit un altar în faţa ţării Canaanului, pe malurile Iordanului, în părţile copiilor lui Israel."
3. Cînd au auzit copiii lui Israel lucrul acesta, toată adunarea copiilor lui Israel s'a strîns la Silo, ca să se suie împotriva lor şi să se bată cu ei.
4. Copiii lui Israel au trimes la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad şi la jumătatea din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, pe Fineas, fiul preotului Eleazar,
5. şi zece căpetenii cu el, cîte o căpetenie de fiecare casă părintească pentru fiecare din seminţiile lui Israel; toţi erau căpetenii de casă părintească întremiile lui Israel.
6. Ei au venit la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad şi la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, şi le-au vorbit, astfel:
7. "Aşa vorbeşte toată adunarea Domnului: ,Ce însemnează păcatul acesta pecare l-aţi săvîrşit faţă de Dumnezeul lui Israel, şi pentruce vă abateţi acumdela Domnul, zidindu-vă un altar ca să vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului?
8. Privim oare ca o nimica nelegiuirea lui Peor, a cărui pată n'am ridicat -o pînă acum de peste noi, cu toată urgia pe care a adus -o ea asupra adunării Domnului?
9. Şi voi vă abateţi astăzi dela Domnul! Dacă vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului, mîne El Se va mînia împotriva întregei adunări a lui Israel.
10. Dacă priviţi ca necurată ţara care este moşia voastră, treceţi în ţara care este moşia Domnului, unde este aşezată locuinţa Domnului, şi aşezaţi-vă în mijlocul nostru; dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului, şi nu vă despărţiţi de noi, zidindu-vă un altar, afară de altarul Domnului, Dumnezeului nostru!
11. Acan, fiul lui Zerah, n'a săvîrşit oare un păcat cu privire la lucrurile date spre nimicire, şi nu S'a aprins de mînie Domnul împotriva întregei adunări a lui Israel? Şi el n'a fost singurul care a pierit din pricina nelegiuirii lui."

Apărarea lor

21. Fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, au răspuns astfel căpeteniilor peste miile lui Israel:
22. "Domnul Dumnezeu, Cel atot puternic, Domnul Dumnezeu, Cel atot puternic, ştie, şi Israel însuş să ştie lucrul acesta! Dacă din răsvrătire şi păcătuire împotriva Domnului am făcut lucrul acesta, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta!
23. Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem dela Domnul, ca să aducem pe el arderi de tot şi daruri de mîncare, şi ca să aducem pe el jertfe de mulţămiri, Domnul să ne ceară socoteală de aceasta!
24. Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, gîndindu-ne că într'o zi s'ar putea ca fiii voştri să zică fiilor noştri: ,Ce legătură este între voi şi Domnul, Dumnezeul lui Israel?
25. Domnul a pus Iordanul hotar între noi şi voi, fii ai lui Ruben şi fii ai lui Gad: voi n'aveţi parte de Domnul!` -Şi fiii voştri ar face astfel ca fiii noştri să nu se mai teamă de Domnul.
26. De aceea am zis: ,Să ne zidim deci un altar, nu pentru arderi de tot şi pentru jertfe:
27. ci ca o mărturie între noi şi voi, între urmaşii noştri şi ai voştri, că voim săslujim Domnului, înaintea Feţei Lui, prin arderile noastre de tot şi prin jertfele noastre de ispăşire şi de mulţămiri, ca să nu zică fiii voştri într'o zi fiilor noştri: ,Voi n'aveţi parte de Domnul!`
28. Noi am zis: ,Dacă mai tîrziu ne vor vorbi astfel nouă sau urmaşilor noştri, vom răspunde: ,Priviţi chipul altarului Domnului, pe care l-au făcut părinţiinoştri, nu pentru arderi de tot şi pentru jertfe, ci ca mărturie între noi şi voi.
29. Departe de noi gîndul să ne răzvrătim împotriva Domnului şi să ne abatemastăzi dela Domnul, zidind un altar pentru arderi de tot, pentru daruri de mîncare şi pentru jertfe, afară de altarul Domnului, Dumnezeului nostru, care este înaintea locaşului Lui!"
30. Cînd au auzit preotul Fineas, şi căpeteniile adunării, căpeteniile peste miile lui Israel, cari erau cu el, cuvintele pe cari le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad şi fiii lui Manase, au rămas mulţămiţi.
31. Şi Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad, şi fiilor lui Manase: "Cunoaştem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n'aţi săvîrşit păcatul acesta împotriva Domnului; şi aţi izbăvit astfel pe copiii lui Israel din mîna Domnului".
32. Fineas, fiul preotului Eleazar, şi căpeteniile, au părăsit pe fiii lui Ruben şipe fiii lui Gad, şi s'au întors din ţara Galaadului în ţara Canaanului, la copiii lui Israel, cărora le-au făcut o dare de seamă,
33. Copiii lui Israel au rămas mulţămiţi; au binecuvîntat pe Dumnezeu, şi n'aumai vorbit să se suie înarmaţi ca să pustiiască ţara pe care o locuiau fiii luiRuben şi fiii lui Gad.
34. Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad au numit altarul acela Ed (Martor) "căci", au zis ei, "el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu".

Capitolul 23

Adunarea lui Israel. Sfaturile lui Iosua

1. De multă vreme Domnul dăduse odihnă lui Israel, izbăvindu -l de toţi vrăjmaşii cari -l înconjurau. Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă.
2. Atunci Iosua o chemat pe tot Israelul, pe bătrînii lui, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui, şi pe căpeteniile oastei. Şi le -a zis: "Eu sînt bătrîn, înaintat în vîrstă.
3. Aţi văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor acelora dinaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, a luptat pentru voi.
4. Vedeţi, v'am dat ca moştenire prin sorţ, după seminţiile voastre, neamurile acestea cari au rămas, începînd dela Iordan, şi toate neamurile pe cari le-amnimicit, pînă la marea cea mare spre apusul soarelui.
5. Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră şi le va alunga dinaintea voastră; şi voi le veţi stăpîni ţara, cum a spus Domnul, Dumnezeulvostru.
6. Puneţi-vă toată puterea ca să păziţi şi să împliniţi tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateţi nici la dreapta nici la stînga.
7. Să nu vă amestecaţi cu neamurile acestea cari au rămas printre voi; să nu rostiţi numele dumnezeilor lor, şi să nu -l întrebuinţaţi în jurămînt; să nu le slujiţi, şi să nu vă închinaţi înaintea lor.
8. Ci alipiţi-vă de Domnul Dumnezeul vostru, cum aţi făcut pînă în ziua aceasta.
9. Domnul a izgonit dinaintea voastră neamuri mari şi puternice; şi nimeni pînă în ziua aceasta, n'a putut să vă stea împotrivă.
10. Unul singur dintre voi urmărea o mie din ei, căci Domnul, Dumnezeul vostru, lupta pentru voi, cum v'a spus.
11. Vegheaţi dar cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.
12. Dacă vă veţi abate şi vă veţi alipi de neamurile acestea cari au rămas printre voi, dacă vă veţi uni cu ele prin căsătorii, şi dacă veţi intra în legături cu ele,
13. să fiţi încredinţaţi că Domnul Dumnezeul vostru, nu va mai izgoni aceste neamuri dinaintea voastră; ci ele vă vor fi o cursă şi un laţ, un bici în coaste,şi nişte spini în ochi, pînă veţi pieri de pe faţa acestei ţări bune, pe care v'adat -o Domnul, Dumnezeul vostru.
14. Iată că astăzi eu mă duc pe calea pe care merge tot ce este pămîntesc. Recunoaşteţi dar din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, că niciunul din toate cuvintele bune, rostite asupra voastră de Domnul, Dumnezeul vostru, n'a rămas neîmplinit; toate vi s'au împlinit, niciunul n'a rămas neîmplinit.
15. Şi după cum toate cuvintele bune, pe cari vi le spusese Domnul, Dumnezeul vostru, s'au împlinit pentru voi, tot aşa Domnul va împlini faţă de voi toate cuvintele rele, pînă vă va nimici de pe faţa acestei ţări bune pe care v'a dat -o Domnul, Dumnezeul vostru.
16. Dacă veţi călca legămîntul pe care vi l -a dat Domnul, Dumnezeul vostru, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor, Domnul Se va aprinde de mînie împotriva voastră, şi veţi pieri de grab din ţara cea bună pe care v'a dat -o El".

Capitolul 24

Cea din urmă adunare

1. Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Sihem, şi a chemat pe bătrînii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe căpeteniile oastei. Ei s'au înfăţişat înaintea lui Dumnezeu.
2. Iosua a zis întregului popor: "Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Părinţii voştri Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Rîului (Eufrat), şi slujeau altor dumnezei.
3. Eu am luat pe tatăl vostru Avraam din cealaltă parte a Rîului, şi l-am purtatprin toată ţara Canaanului; i-am înmulţit sămînţa, şi i-am dat pe Isaac.
4. Lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau: lui Esau i-am dat în stăpînire muntele Seir, iar Iacov şi fiii lui s'au pogorît în Egipt.
5. Am trimes pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu minunile pe cari le-am făcut în mijlocul lui; apoi v'am scos afară din el.
6. Am scos pe părinţii voştri din Egipt, şi aţi ajuns la mare. Egiptenii au urmărit pe părinţii voştri pînă la marea Roşie, cu cară şi călăreţi.
7. Părinţii voştri au strigat către Domnul. Şi Domnul a pus întunerec între voişi Egipteni, a adus marea înapoi peste ei, şi i -a acoperit. Aţi văzut cu ochiivoştri ce am făcut Egiptenilor. Şi aţi rămas multă vreme în pustie.
8. V'am adus în ţara Amoriţilor, cari locuiau dincolo de Iordan, şi ei au luptat împotriva voastră. I-am dat în mînile voastre; aţi pus stăpînire pe ţara lor, şii-am nimicit dinaintea voastră.
9. Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, s'a sculat şi a pornit la luptă împotriva lui Israel. A chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blastăme.
10. Dar n'am vrut să ascult pe Balaam: el v'a binecuvîntat, şi v'am izbăvit din mîna lui Balac.
11. Aţi trecut Iordanul, şi aţi ajuns la Ierihon. Locuitorii Ierihonului au luptatîmpotriva voastră: Amoriţii, Fereziţii, Cananiţii, Hetiţii, Ghirgasiţii, Heviţiişi Iebusiţii. I-am dat în mînile voastre,
12. am trimes înaintea voastră viespe bondărească, şi i -a izgonit dinaintea voastră, ca pe cei doi împăraţi ai Amoriţilor: nu cu sabia, nici cu arcul tău.
13. V'am dat o ţară pe care n'o munciserăţi, cetăţi pe cari nu le zidiserăţi, dar pe cari le locuiţi, vii şi măslini pe cari nu -i sădiserăţi, dar cari vă slujesc ca hrană.

Făgăduinţele poporului

14. Acum, temeţi-vă de Domnul, şi slujiţi -I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Rîu şi în Egipt, şi slujiţi Domnului.
15. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Rîu, sau dumnezeilor Amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cît despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului".
16. Poporul a răspuns, şi a zis: "Departe de noi gîndul să părăsim pe Domnul, şi să slujim altor dumnezei.
17. Căci Domnul este Dumnezeul nostru. El ne -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei, pe noi şi pe părinţii noştri; El a făcut înaintea ochilor noştri acele minuni mari, şi ne -a păzit în tot timpul drumului pe care l-am urmat şi în mijlocul tuturor popoarelor, pela cari am trecut.
18. El a izgonit dinaintea noastră pe toate popoarele, şi pe Amoriţii cari locuiau ţara aceasta. Şi noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru."
19. Iosua a zis poporului: "Voi nu veţi putea să slujiţi Domnului, căci este unDumnezeu sfînt, un Dumnezeu gelos; El nu vă va ierta fărădelegile şi păcatele.
20. Cînd veţi părăsi pe Domnul, şi veţi sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce, şi vă va face rău, şi vă va nimici, după ce v'a făcut bine".
21. Poporul a zis lui Iosua: "Nu! căci vom sluji Domnului".
22. Iosua a zis poporului: "Voi sînteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales pe Domnul, ca să -I slujiţi." Ei au răspuns: "Sîntem martori!"
23. "Scoateţi dar dumnezeii străini cari sînt în mijlocul vostru, şi întoarceţi-văinima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel."
24. Şi poporul a zis lui Iosua: "Noi vom sluji Domnului, Dumnezeului nostru,şi vom asculta glasul Lui".
25. Iosua a făcut în ziua aceea un legămînt cu poporul, şi i -a dat legi şi porunci, la Sihem.
26. Iosua a scris aceste lucruri în cartea legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare, şi a ridicat -o acolo subt stejarul care era în locul închinat Domnului.
27. Şi Iosua a zis întregului popor: "Iată, piatra aceasta va fi martoră împotriva noastră, căci a auzit toate cuvîntele pe cari ni le -a spus Domnul, ea va fi martoră împotriva voastră, ca să nu fiţi necredincioşi Dumnezeului vostru".
28. Apoi Iosua a dat drumul poporului, şi s'a dus fiecare în moştenirea lui.

Moartea lui Iosua

29. După aceste lucruri, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, în vîrstă de o sută zece ani.
30. L-au înmormîntat în ţinutul care -i căzuse la împărţeală, la Timnat-Serah, în muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaş.
31. Israel a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua, şi în tot timpul vieţiibătrînilor cari au trăit după Iosua şi cari cunoşteau tot ce făcuse Domnul pentru Israel.
32. Oasele lui Iosif, pe cari le aduseseră copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, în partea ţarinei pe care o cumpărase Iacov dela fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita, şi care a ajuns moştenirea fiilor lui Iosif.
33. Eleazar, fiul lui Aaron, a murit, şi a fost îngropat la Ghibeat-Fineas, care fusese dat fiului său Fineas, în muntele lui Efraim.