II. Săptămânal

3. Paraclisul Maicii Domnului

Preotul: Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin. Sfinte Dumnezeule...(De 3 ori). Mărire. Şi acum ... Preasfântă Treime... Doamne, îndură-te spre noi (De 3 ori). Mărire. Şi acum... Tatăl nostru... ci ne mântuieşte de cel rău.

Preotul: Că a ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin. Dumnezeu e Domnul şi s-a arătat nouă, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.

Şi Troparele acestea. Vers. 4.

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu de-adinsul să alergam păcătoşii şi umiliţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână, ajută îndurându-te de noi; grăbeşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că numai pe tine nădejde te-am câştigat.

Mărire Şi acum.

Nu vom tăcea niciodată, Născătoare de Dumnezeu, a grăi puterile tale noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi mântuit dintru atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit până acum liberi? Nu ne vom depărta dela tine, Stăpână, pentru că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Canonul.

Cântarea I. Vers 8. Irmos.

Apa trecând-o pe uscat, şi din răutatea Egiptului scăpând Israeliteanul, a strigat: Răscumpărătorului şi Dumnezeului nostru să-i cântăm.

De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg cercând mântuirea, o Maică a Cuvântului şi Fecioară: de rele şi de nevoi mântueşte-mă.

Asupririle patimilor mă tulbură, şi de multă supărare se umple sufletul meu; împacă-le, Fecioară, cu liniştea Fiului şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Mărire.

Pe tine, ceeace ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeu, te rog Fecioară, mântueşte-mă din nevoi; că la tine, scăpând acum, ridic şi sufletul şi cugetul.

Şi acum.

Bolnav fiind cu trupul şi cu sufletul, de dumnezească cercetare, şi de purtarea ta de grijă învredniceşte-mă, singura Maică a lui Dumnezeu: ceea ce eşti bună, născătoarea celui bun.

Cântarea III. Irmos.

Doamne făcătorule al celor de-asupra crugului ceresc şi întemeietorule al Bisericii, tu mă întăreşte întru iubirea ta, că tu eşti culmea doririlor şi întărirea credincioşilor, unule iubitorule de oameni.

Mijlocitoare şi acoperământ vieţii mele te pun, Născătoare de Dumnezeu Fecioară:

tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire, una întru tot lăudată.

Rogu-te Fecioară risipeşte tulburarea sufletească şi viforul scârbelor mele: că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştii l-ai născut, ceea ce singură eşti preacurată.

Mărire.

Ceea ce ai născut pe făcătorul de bine, care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvoreşte-o tuturor; că toate le poţi, ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu, preafericită.

Şi acum.

Cu neputinţe cumplite şi cu patimi bolnave fiind cercat, Fecioară, tu m-ajută; că pe tine te ştiu visterie de vindecări neîmpuţinată şi nesecată, ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Următoarele se zic după Cântarea III. şi VI.

Mântueşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toţi după Dumnezeu la tine scăpăm, ca la un zid nesurpat şi la o folositoare.

Caută cu bunăvoinţă, atotlăudată Născătoare de Dumnezeu, spre răutatea cea cumplită a trupului meu, şi vindecă durerea sufletului meu.

Preotul: Milueşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila ta, rugămu-ne ţie, auzi-ne şi te îndură spre noi.

Noi: Doamne îndură-te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu (cutare).

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în veci vecilor.

Noi: Amin.

Şi îndată Sedealna. Vers 2.

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de îndurare şi lumii scăpare, cu de-adinsul strigăm către tine: Născătoare de Dumnezeu Doamnă, vino de grab, şi ne mântuieşte din nevoi, ceea ce singură eşti grabnică folositoare.

Cântarea IV. Irmos.

Auzit am, Doamne, taina rânduielii tale, cunoscut-am lucrurile tale, şi am preamărit dumnezeirea ta.

Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele aliniează-le, ceea ce ai născut pe Domnul cârmuitorul, dumnezeiască Mireasă.

Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe cel milostiv şi Mântuitorul tuturor, celor ce te laudă.

Mărire.

Îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile tale, ţie cântare de mulţumită cântăm, cei ce te cunoaştem pe tine Maica lui Dumnezeu.

Şi acum.

Nădejde şi întărire şi zid al mântuirii nemişcat câştigându-te pe tine, cea întru tot lăudată, de tot necazul ne mântuim.

Cântarea V. Irmos.

Luminează-ne cu poruncile tale, Doamne, şi cu braţul tău cel înalt pacea ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.

Umple de veselie inima mea, Preacurată, dăruindu-mi bucuria ta cea neamestecată, ceea ce ai născut pricina veseliei.

Mântuieşte-ne din nevoi, Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce ai născut răscumpărarea cea veşnică, şi pacea, care întrece toată mintea.

Mărire.

Cu strălucirea luminii tale risipeşte negura greşelilor mele, dumnezeiască Mireasă, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască şi veşnică.

Şi acum.

Vindecă neputinţa patimilor mele Curată, învredniceşte-mă de cercetarea ta, şi cu rugăciunile tale dăruieşte-mi sănătatea.

Cântarea VI. Irmos.

Rugăciunea voi vărsa-o către Domnul, şi lui voi spune necazurile mele: că de rele s-a umplut sufletul meu, şi viaţa mea de iad s-a apropiat; şi mă rog ca Iona: din stricăciune scoate-mă, Dumnezeule.

Pe cum a mântuit de moarte şi de stricăciune firea mea, care era cuprinsă de stricăciune şi de moarte, pe sine însuşi dându-se spre moarte, Fecioară, roagă pe Domnul şi Fiul tău, să mă scape de răutatea duşmanilor.

Folositoare şi preatare păzitoare a vieţii te ştiu, Fecioară, care împrăştii mulţimea ispitelor şi alungi asupririle dracilor, şi mă rog: de stricăciunea patimilor mele mântueşte-mă.

Mărire.

Ca un zid de scăpare şi mântuire desăvârşită a sufletelor, şi desfătare întru necazuri te-am câştigat pe tine, Fecioară, şi de lumina ta pururea ne bucurăm, o Doamnă, şi acum mântueşte-ne de patimi şi de nevoi.

Şi acum.

În pat zac acum neputincios, şi nu este vindecare trupului meu; ci mă rog ţie celei bune, care ai născut pe Dumnezeu şi Mântuitorul lumii, şi vindecătorul bolnavilor: Ridică-mă din stricăciunea bolilor.

Mântueşte din nevoi - Caută cu bunăvoinţă...

Preotul: Iară şi iară, cu pace Domnului să ne rugăm.

Noi: Doamne îndură-te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu (cutare).

Că tu eşti împăratul păcii, şi mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Noi: Amin.

Condac. Vers 2.

Ceea ce eşti folositoare neamăgitoare creştinilor, mijlocitoare neschimbată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci aleargă ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi sârguieşte spre mântuire, apărând pururea, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.

Apoi Treptele.

Antifonul I. Vers 4

Din tinereţele mele multe patimi se luptă cu mine: ci însuţi mă sprijineşte, Mântuitorul meu, şi mă mântuieşte.

Cei ce urâţi Sionul, ruşina-vă-veţi dela Domnul: că precum iarba de foc veţi fi uscaţi.

Mărire.

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază, şi prin curăţie se înalţă; luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfinţenie de taină.

Şi acum.

Prin Spiritul Sfânt izvoresc râurile darului, care adapă toată făptura, spre rodire de viaţă.

Preotul: Să luăm aminte. Pace tuturor.

Noi: Şi spiritului tău.

Preotul: Înţelepciune, să luăm aminte.

Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul.

Stih: Ascultă Fecioară, şi vezi, şi pleacă urechea ta, şi uită de poporul tău şi de casa părintelui tău.

Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul.

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Noi: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti, Dumnezeul nostru şi întru sfinţi te odihneşti şi ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin.

Toată suflarea să laude pe Domnul. -Toată suflarea şi toată făptura să laude numele Domnului. -Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.

Noi: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Înţelepciune, drepţi, să ascultăm sfânta Evanghelie. Pace tuturor.

Noi: Şi spiritului tău.

Preotul: La citirea sfintei Evanghelii dela Luca. Să luăm aminte.

Noi: Mărire ţie, Doamne, mărire ţie.

Preotul: În zilele acelea sculându-se Maria, mers-a la munte cu de grab în cetatea Iudei; şi a întrat în casa Zahariei, şi s-a închinat Elisabetei. Şi a fost, când a auzit Elisabeta închinăciunea Mariei, săltat-a pruncul în pântecele ei; şi s-a umplut de Spiritul Sfânt Elisabeta, şi a strigat cu glas mare, şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei, şi binecuvântat e rodul pântecelui tău. Şi de unde mie acesta, ca să vină Maica Domnului meu la mine? Că iată, cum fu glasul închinării tale întru urechile mele, săltat-a pruncul cu bucurie în pântecul meu. Şi fericită e care a crezut, că va fi săvârşirea celor zise ei dela Domnul. Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul, şi s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu Mântuitorul meu. Că a căutat spre umilinţa servitoarei sale; că iată de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărite cel Puternic, şi sfânt e numele lui. Şi a rămas Maria împreună cu dânsa ca la trei luni, şi s-a reîntors la casa sa.

Noi: Mărire ţie, Doamne, Mărire ţie.

Mărire.

Vers 2.

Părinte, Cuvinte, şi Spirite, Treimea cea în Unime, şterge mulţimea greşelilor mele.

Şi acum.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, şterge mulţimea greşelilor mele.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea.

Stihirile. Vers 6.

Nu mă încredinţa folosinţei omeneşti, peasfântă Stăpână, ci primeşte rugăciunea robului tău; că necaz mă cuprinde, nici pot să sufăr săgetările diavolilor; acoperământ nu am agonisit nicăieri, nici unde să scap eu ticălosul, de pretutindenia fiind duşmănit, şi mângăiere nu am, afară de tine, Doamna lumii, nădejdea şi folositoarea credincioşilor: nu trece cu vederea rugăciunea mea, ci fă ce-mi este de folos.

Nimenia, din cei ce aleargă la tine, nu iese de la tine ruşinat, Curată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ci cere harul, şi primeşte dăruirea, spre folosul cererii.

Schimbarea celor necăjiţi, uşurarea celor bolnavi fiind, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, mântueşte cetatea şi poporul, pacea celor duşmăniţi, liniştea celor înviforaţi, singura mijlocitoare a credincioşilor.

Preotul: Mântueşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvintează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri celor fără de trupuri, ale cinstitului proroc Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul dela Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul Românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Mucenici, ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeeşti părinţi Ioachim şi Anei; şi ale sfântului (cutare) a cărui pomenire facem şi ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Noi: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Cu mila şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin.

Cântarea VII. Irmos.

Tinerii cei ce din Iudeea au ajuns oarecând în Vavilon, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului o au călcat, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Mântuirea noastră, când ai vrut să o rândueşti, Măntuitorule, în pântecele Fecioarei te-ai aşezat: pe care folositoare lumii o ai arătat; Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Pe voitorul îndurării, pe care l-ai născut Maică curată, roagă-l acum, să mântuiască de greşeli şi de întinările sufletului, pe cei ce strigă cu credinţă: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Mărire.

Visterie de mântuire, şi izvor de nestricăciune, şi turn de tărie, şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce te-a născut pe tine, ai arătat-o celor ce strigă: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum.

De neputinţa trupurilor şi de boala sufletelor, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce cu dragoste vin către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învredniceşte-i, să se vindece: ceea ce ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.

Cântarea VIII. Irmos.

Pe împăratul cerurilor, pe care-l laudă oştile îngereşti: lăudaţi-l şi-l preaînălţaţi întru toţi vecii.

Pe cei ce au lipsă de ajutorul tău, nu-i trece cu vederea, Fecioară: pe care te laudă şi te preaînalţă întru toţi vecii.

Bogăţie de vindecări verşi celor ce te laudă cu credinţă, Fecioară, şi preaînalţă naşterea ta cea negrăită.

Mărire.

Slăbiciunile sufletului meu, şi durerile trupului le vindeci, Fecioară: ca să te preamăresc pe tine, cea plină de dar.

Şi acum.

Asupririle ispitelor şi năvălirile patimilor tu le alungi, Fecioară: ca să te lăudăm întru toţi vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări să o mărim.

Cântarea IX. Irmos

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu pe tine te mărturisim, cei ce ne-am mântuit prin tine, Fecioară curată: cu cetele cele fără de trup pe tine mărindu-te.

De către curgerea lacrimilor mele nu te întoarce, Feciaoră, care ai născut pe Hristos, cel ce a şters toată lacrima de la toată faţa.

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei, şi ai pierdut întristarea păcatului.

Adăpostire şi folosinţă, şi zid nemişcat, scăpare şi acoperământ şi veselie fii, Fecioară, celor ce aleargă la tine.

Mărire.

Cu razele luminii tale luminează, Fecioară, negura neştiinţei alungând, de la cei ce cu credinţă te vestesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.

Şi acum.

Pe cel ce a fost umilit în locul de boală al răutăţii, Fecioară, vindecă-l: dintru nesănătate întru sănătate întorcându-l.

Apoi:

Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, pe cea pururea fericită şi preanevinovată, şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai onorată decât Heruvimii, şi eşti mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut: pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Vers 2.

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile, şi mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a scăpat pe noi din blestem: pe Doamna lumii, cu cântări să o cinstim.

Pentru păcatele cele multe mi-se îmbolnăveşte trupul, se îmbolnăveşte şi sufletul meu; la tine scap, ceea ce eşti plină de har: nădejdea celor fără nădejde, tu mă ajută.

Stăpână şi Maica Răscumpărătorului, primeşte rugăciunile nevrednicilor robilor tăi, ca să fii mijlocitoare către cel ce s-a născut din tine; o Doamna lumii, fii mijlocitoare.

Din inimă cântăm acum cântare cu bucurie, ţie, Născătoare de Dumnezeu celei a tot lăudate; împreună cu Mergătorul înainte şi cu toţi Sfinţii, roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.

Mute fie buzele celor necredincioşi, care nu se închină măritei Icoanei tale celei zugrăvite de preasfântul Apostol Luca, care se cheamă Povăţuitoare.

Toate cetele Îngerilor, Mergătorule înainte al Domnului, cei doisprezece Apostoli, şi toţi Sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciune, ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule -Preasfântă Treime -Tatăl nostru.

Preotul: Că a ta este...

Noi: Amin.

Şi Troparele acestea. Vers 6.

Milueşte-ne pe noi, Doamne, milueşte-ne, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii, milueşte-ne pe noi.

Mărire.

Doamne, milueşte-ne, că întru tine am nădăjduit, nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre; ci caută şi acum ca un milostiv, şi ne mântuieşte de duşmanii noştri; că tu eşti Dumnezeul nostru, şi noi suntem poporul tău; toţi suntem lucrul mâinilor tale, şi numele tău chemăm.

Şi acum.

Uşa milostivirii deschide-o nouă, preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim, cei ce nădăjduim întru tine, ci prin tine să ne mântuim de nevoi: că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Preotul: Milueşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila ta, rugămu-ne ţie, auzi-ne, şi te îndură spre noi.

Noi: Doamne îndură-te spre noi (De 3 ori).

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu (cutare), şi pentru ca să se păzească sfânt lăcaşul acesta, şi tot oraşul (satul), de ciumă, de foamete, de cutremur, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră, şi de războiul cel dintre noi; şi pentru ca blând, milostiv şi lesne iertător să fie bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, şi să întoarcă toată mânia, ce este pornită împotriva noastră, şi să ne scape de urgia, care pe dreptate e asupra noastră, şi să se îndure spre noi.

Noi: Doamne îndură-te spre noi (De 3 ori).

Preotul: Auzi-ne pe noi, Dumnezeule Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului, şi a celor ce sunt pe mare, departe, şi milostive Părinte, milostiv fii pentru păcatele noastre, şi te îndură spre noi.

Noi: Doamne, îndură-te spre noi (de 3 ori).

Preotul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin.

Pentru toţi te rogi, ceea ce eşti bună care scapă cu credinţă sub mâna ta cea puternică; că noi păcătoşii nu avem către Dumnezeu întru nevoi şi întru necazuri pururea altă mijlocitoare, fiind însărcinaţi cu multe păcate, Maică a Dumnezeului celui Preaînalt. Pentru aceea cădem înaintea ta: mântuieşte pe robii tăi din toate primejdiile.

Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul şi neamul.

Bucuria celor întristaţi şi folositoarea celor asupriţi, şi dătătoarea de nutremânt a flămânzilor, mângăierea celor străini, toiagul bătrâneţelor, cercetarea bolnavilor, acoperământ şi sprijinitoare a celor neputincioşi, tu eşti, Maica lui Dumnezeu cel Preaînalt; ţie, Preacurată, ne rugăm, grăbeşte, de mântuieşte pe robii tăi.

Stih: Ascultă, Fiică, şi vezi, şi pleacă urechea ta, şi uită de poporul tău şi de casa părintelui tău: şi va dori Împăratul frumuseţea ta.

Bucură-te, Fecioară preacurată. Bucură-te, cinstit schiptru al Împăratului Hristos. Bucură-te, ceea ce ai crescut strugurul cel de taină. Bucură-te lumină a toată lumea. Bucură-te, bucuria tuturor. Bucură-te, mântuirea credincioşilor. Bucură-te, apărătoarea tuturor creştinilor, Doamnă.

Mărire. Şi acum.

Vers 8.

Bucură-te, laudă a toată lumea. Bucură-te, casa Domnului. Bucură-te, munte umbrit. Bucură-te scăpare. Bucură-te, sfeşnic de aur. Bucură-te, Preacurată mărirea creştinilor. Bucură-te, Marie Maica lui Hristos Dumnezeu. Bucură-te raiule. Bucură-te, vas de aur. Bucură-te, bucuria tuturor.

Rugăciune către preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Preotul: O, Doamna mea preabinecuvântată, folositoarea neamului omenesc, scăparea şi mântuirea celor ce aleargă la tine, ştiu adevărat, ştiu, că foarte am păcătuit, şi te-am mâniat pe tine, preamilostivă Doamnă, şi pe cel născut cu trup din tine, pe Dumnezeul cel bun; ci am multe chipuri, ale acelora care mai înainte de mine au mâniat mila lui cea bună: pe vameşi, pe desfrânate, şi pe ceilalţi păcătoşi, cărora s-a dat iertare de păcăte, pentru părerea de rău şi mărturisire. Deci acestea miluite chipuri punându-le înaintea ochilor sufletului meu celui greşit, şi spre atâta îndurare a lui Dumnezeu cea primită de dânşii uitându-mă, am îndrăznit şi eu păcătosul, a alerga cu pocăinţă la îndurarea ta cea bună, o preamilostivă Doamnă! ca să-mi dai mână de ajutor, şi să ceri la Fiul tău şi Dumnezeu, iertarea păcatelor mele celor grele. Cred şi mărturisesc, că acela, pe care l-ai născut, Fiul tău, este adevărat Hristos Fiul lui Dumnezeu celui viu, judecătorul viilor şi al morţilor, care va să răsplătească fieşte-căruia după faptele lui. Cred iară şi mărturisesc că tu eşti adevărat de Dumnezeu Născătoare, izvorul îndurărilor, mângăierea celor ce plâng, cătarea celor pierduţi, puternică şi neâncetată mijlocitoare către Dumnezeu, care foarte iubeşti neamul creştinesc, şi stai bună pentru îndreptarea mea. Că nu este cu adevărat alt ajutor şi acoperământ oamenilor, afară de tine, o, Doamnă preaîndurată! şi nimenia care a nădăjduit întru tine, nu a fost ruşinat, şi prin tine înblânzind pe Dumnezeu, nimenia nu este părăsit. Pentru aceasta rog bunătatea ta cea nemăsurată: deschide-mi uşile milostivirii tale, celui ce am rătăcit şi am căzut în noroiul adâncului; nu te scârbi de mine necuratul, nu trece cu vederea rugăciunea mea a păcătosului, nu mă părăsi pe mine ticălosul, pe care întru pierzare duşmanul cel rău m-a răpit; ci îmblânzeşte pentru mine pe milostivul Dumnezeu, cel ce s-a născut din tine: să ierte păcatele mele, şi să mă mântuiească din pieirea mea. Ca şi eu cu toţi cei ce au dobândit iertare, să cânt şi să preamăresc îndurarea cea nemăsurată a lui Dumnezeu celui născut din tine, şi neînfruntată folosinţa ta cea spre mine, în viaţa aceasta, în veacul cel de veci.

Noi: Amin.

Şi deslegarea:

Preotul: Înţelepciune.

Noi: Binecuvintează, Părinte.

Preotul: Cel ce este binecuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi drept credincioşilor creştini, împreună cu sfânta biserică aceasta, în vecii vecilor.

Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântueşte-ne pe noi.

Noi: Ceea ce eşti mai onorată decăt Heruvimii şi eşti mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu cuvântul ai născut: pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Preotul: Mărire ţie, Dumnezeul nostru, mărire ţie.

Noi: Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne, îndură-te spre noi (de 3 ori). Părinte binecuvintează.

Preotul: Cel ce a înviat din morţi, Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii sale, ale sfântului (cutare), a cărui pomenire facem, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeeşti Părinţi Ioachim şi Ana şi ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi iubitor de oameni.

Noi: Amin.