Duminica, 22 septembrie 2011  
S Foca, ep, m (+ sec II)  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 RUGĂCIUNI
Start :: Rugaciuni :: Calea mantuirii

Paraclisul Preacuratei Fecioare Maria

Paraclisul sau rânduiala Canonului de mângâiere celui mic, către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care se cântă la toată amărăciunea și asupreala sufletului

Facerea lui Teostirict Monahul; după alții, a lui Teofan

 

Binecuvântând preotul, zice: Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Că a ta este... Doamne îndură-te... (de 3 ori). Veniți să ne-nchinăm (de 3 ori).

 

Psalm 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul tău, auzi-mă întru dreptatea ta.

Și să nu intri în judecată cu servul tău, căci drept, înaintea ta, nu se va găsi nimeni din cei vii.

Că a prigonit dușmanul sufletului meu: smerit-a până la pământ viața mea.

Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului: nesimțitor s-a făcut întru mine spiritul eu, întru mine s-a tulburat inima mea.

Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult, gânditu-m-am la toate lucrurile tale: la faptele mâinilor tale am cugetat.

Întins-am spre Tine mâinile mele: sufletul meu spre Tine, ca un pământ fără de apă.

Degrabă auzi-mă, Doamne: slăbit-a spiritul meu.

Să nu întorci fața Ta către mine: și voi fi asemenea celor ce se pogoară în groapă.

Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta: că întru Tine am nădăjduit.

Arată-mi mie Doamne, calea, pe care voi merge: că spre Tine am ridicat sufletul meu.

Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne, la Tine voi găsi scăpare.

Învață-mă să fac voia Ta, că tu ești Dumnezeul meu.

Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept; pentru numele Tău, Doamne, mă vei învia.

Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz sufletul meu, și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.

Și vei pierde pe toți, cei ce necăjesc sufletul meu: căci servul Tău sunt eu.

Și iar: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta, și să nu intri în judecată cu servul Tău (de 3 ori).

Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire... Și acum... Aliluia... (de 3 ori)

Și îndată: Dumnezeu e Domnul (cu stihurile lui).

 

Și troparele acestea. Vers 4.

Către Născătorea de Dumnezeu acum cu de-adinsul să alergăm păcătoșii și umiliții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută îndurându-te de noi; grăbește, că pierim de mulțimea păcatelor; nu întoarce pe servii tăi deșerți, că numai pe tine nădejde te-am câștigat.

Mărire... Și acum...

Nu vom tăcea niciodată, Născătoare de Dumnezeu, a grăi puterile tale noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi mântuit dintru atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit până acum liberi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, pentru că tu mântuiești pe servii tăi pururea din toate nevoile.

 

Apoi Psalmul 50:

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea.

Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, și de păcatul meu curățește-mă.

Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu înaintea mea este pururea.

Ție unuia am greșit, și ce este rău înaintea Ta am făcut:

Ca să te areți drept întru cuvintele Tale, și biruitor să ieși, când te vor judeca.

Că iată întru fărădelegi am fost conceput, și în păcate m-a născut maica mea.

Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale le-ai arătat mie.

Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți: spăla-mă-vei, și mai mult decât zăpada mă voi albi.

Auzului meu vei da bucurie și veselie: bucura-se-vor oasele cele umilite.

Întoarce fața Ta către păcatele mele, și toate fărădelegile mele șterge-le.

Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.

Nu mă lepăda de la fața Ta, și Spiritul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.

Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale, și cu Spirit stăpânitor întărește-mă.

Învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.

Mântuiește-mă de sângiuiri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele: bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda Ta.

Că de-ai fi voit jertfă, aș fi adus: arderi de tot nu vei binevoi.

Jertfă lui Dumnezeu: spirit umilit; inimă înfrântă și smerită Dumnezeu nu va urgisi.

Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să zidească zidurile Ierusalimului.

Atunci bine plăcute-Ți vor fi jertfa de dreptate, prinosul și arderile de tot: atunci vor aduce pe altarul Tău vieți.

 

Canonul

Cântare I. Vers 8. Irmos

Apa trecând-o ca pe uscat, și din răutatea Egiptului scăpând Israiliteanul, a strigat: Răscumpărătorului și Dumnezeului nostru să-i cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi (Se repetă la fiecare cântare).

De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg cercând mântuire, o Maică a Cuvântului și Fecioară: de rele și de nevoi mântuiește-mă.

Asupririle patimilor mă tulbură, și de multă supărare se umple sufletul meu; împăcă-le, Fecioară, cu liniștea Fiului și Dumnezeului tău, ceea ce ești cu totul fără de prihană.

Mărire...

Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul și pe Dumnezeu, te rog, Fecioară, mântuiește-mă de nevoi; că la tine, scăpând acum, ridic și sufletul și cugetul.

Și acum...

Bolnav fiind cu trupul și cu sufletul, de dumnezeiască cercetare, și de purtarea ta de grijă învrednicește-mă, singura Maică a lui Dumnezeu: ceea ce ești buna născătoarea celui Bun.

 

Cântarea III. Irmos

Doamne, făcătorule al celor de-asupra crugului ceresc și întemeietorule al Bisericii, Tu mă întărește întru iubirea Ta, că Tu ești culmea doririlor și întărirea credincioșilor, unule iubitorule de oameni.

Mijlocitoare și acoperământ al vieții mele te pun, Născătoare de Dumnezeu Fecioară: tu mă îndepărtează la adăpostirea ta, ceea ce ești cauza bunătăților și credincioșilor întărire, una întru tot lăudată.

Rogu-te, Fecioară, risipește tulburarea sufletească și viforul scârbelor mele; că tu, Mireasă dumnezeiască, pe Christos începătorul liniștii L-ai născut, ceea ce singură ești preacurată.

Mărire...

Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, care este cauza bunătăților, bogăția facerii de bine izvorăște-o tuturor; că toate le poți, ceea ce ai născut pe Christos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu preafericită.

Și acum...

Cu neputințe cumplite și cu patimi bolnave fiind încercat, Fecioară, tu ajută-mă; că pe tine te știu vistierie de vindecări neîmpuținată și nesecată, ceea ce ești cu totul fără prihană.

Următoarele se zic după Cântarea III și IV

Mântuiește de nevoi pe servii tăi, Născătoare de Dumnezeu, la tine scăpăm, ca un zid nesurpat și la o folositoare.

Caută cu bunăvoință, atotlăudată Născătoare de Dumnezeu, spre răutatea cea cumplită a trupului meu, și vindecă durerea sufletului meu.

Apoi pomenește preotul pe aceia pentru care se face Paraclisul. Iar noi cântăm: Doamne îndură-Te spre noi.

Cu glas înalt: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

 

Și îndată Sedealna. Vers 2

Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebiruit, izvor de milă, și lumii scăpare, cu de-adinsul strigăm către tine: Născătoare de Dumnezeu, vino degrabă, și ne mântuiește de nevoi, ceea ce singură ești grabnică folositoare.

 

Cântare IV. Irmos

Auzit-am, Doamne, taina rânduielii Tale, cunoscut-am lucrurile Tale, și am preamărit dumnezeirea Ta.

Tulburarea patimilor mele și viforul greșelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul cârmuitorul, dumnezeiască Mireasă.

Chemând eu adâncul milostivirii Tale, dă-mi-L mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv, și Mântuitorul tuturor, celor ce te laudă.

Mărire...

Îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile tale, ție cântare de mulțumită cântăm, cei ce te cunoaștem pe tine, Maica lui Dumnezeu.

Și acum...

Nădejde și întărire și zid al mântuirii nemișcat câștigându-te pe tine, cea întru tot lăudată, de tot necazul ne mântuim.

 

Cântare V. Irmos

Luminează-ne cu poruncile Tale, Doamne, și cu brațul Tău cel înalt pacea Ta dă-ne-o nouă, iubitorule de oameni.

Umple de veselie inima mea, Preacurată, dăruiește-mi bucuria Ta cea neamestecată, ceea ce ai născut pricina veseliei.

Mântuiește-ne din nevoi, Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce ai născut răscumpărarea cea veșnică, și pacea, care întrece toată mintea.

Mărire.

Strălucire luminii tale risipește negura greșelilor mele, dumnezeiască Mireasă, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască și veșnică.

Și acum...

Vindecă neputința patimilor mele, Curată, învrednicește-mă de cercetarea ta, și cu rugăciunile tale dăruiește-mi sănătate.

 

Cântare VI. Irmos

Rugăciunea voi vărsa-o către Domnul, și Lui voi spune necazurile mele: că de rele s-a umplut sufletul meu, și viața mea de iad s-a apropiat; și mă rog ca Iona: din stricăciune scoate-mă, Dumnezeule.

Așa cum a mântuit de moarte și de stricăciune firea mea, care era cuprinsă de stricăciune și de oarte, pe sine însuși dându-se spre moarte, Fecioară, roagă pe Domnul și Fiul tău să mă scape de răutatea dușmanilor.

Folositoare și preaputernică păzitoare a vieții te știu, Fecioară, care împrăștii mulțimea ispitelor și alungi asuprelile diavolilor, și mă rog: de stricăciunea patimilor mele mântuiește-mă.

Mărire...

Ca un zid de scăpare și mântuire desăvârșită a sufletelor și desfătare întru necazuri, te-am câștigat pe tine, Fecioară, și de lumina ta pururea ne bucurăm, o Doamnă, și mântuiește-ne acum de patimi și de nevoi.

Și acum...

În pat zac acum neputincios, și nu este vindecare trupului meu: ci mă rog ție celei bune, care ai născut pe dumnezeu și Mântuitorul lumii, și vindecătorul bolnavilor: ridică-mă din stricăciunea boalelor.

Mântuiește de nevoi pe servii tăi, Născătoare de Dumnezeu, la tine scăpăm, ca un zid nesurpat și la o folositoare.

Caută cu bunăvoință, atotlăudată Născătoare de Dumnezeu, spre răutatea cea cumplită a trupului meu, și vindecă durerea sufletului meu.

Preotul face iarăși pomenire, ca după Cântarea III.

 

Cu glas înalt:

Cu Tu ești Împăratul păcii, și mântuitorul sufletelor noastre, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

 

Condac. Vers 2

Ceea ce ești folositoare neamăgitoare creștinilor, mijlocitoare neschimbată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor, ci aleargă, ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credință strigăm către tine: grăbește spre rugăciune și sârguiește spre mântuire, apărând pururea, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.

Doamne îndură-Te spre noi.

 

Apoi Treptele.

Antifonul I. Vers 4

Din tinerețele mele multe patimi se luptă cu mine: ci însuți mă sprijinește, Mântuitorul meu, și mă mântuiește.

Ceia ce urâți Sionul, rușina-vă-veți de la Domnul: că precum iarba, de foc veți fi uscați.

Mărire...

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viează, și prin curăție se înalță: luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfințenie de taină.

Și acum...

Prin Spiritul Sfânt izvorăsc râurile darului care adapă toată făptura, spre rodire de viață.

Și îndată Prohimenul

Pomeni-voi numele tău întru tot neamul și neamul.

Stih: Ascultă, Fiică, și vezi, și pleacă urechea ta, și uită de poporul tău și de casa părintelui tău: și va dori Împăratul frumusețea ta.

Toată suflarea să laude pe Domnul. Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. Lăudați pe Dumnezeu întru sfinții Lui.

Diaconul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-L rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi (de 3 ori)

Diaconul: Înțelepciune drepți, să ascultăm Sfânta Evanghelie.

Preotul: Pace tuturor (+).

Poporul: Și spiritului tău.

Diaconul: La citirea Sfintei Evanghelii de la Luca.

Preotul: Să luăm aminte.

 

De la Luca C. I, st. 39

În zilele acelea sculându-se Maria, mers-a la munte cu degrabă, în cetatea Iudei; și a intrat în casa Zahariei, și s-a închinat Elisabetei. Și a fost, când a auzit Elisabeta închinăciunea Mariei, săltat-a pruncul în pântecele ei; și s-a umplut cu Spiritul Sfânt Elisabeta, și a strigat cu glas mare, și a zis: binecuvântată ești tu între femei, și binecuvântat este rodul pântecelui tău. Și de unde mie aceasta, ca să vină de la Maica Domnului meu la mine? Că iată, cum fu glasul închinării tale întreu urechile mele, săltat-a pruncul cu bucurie în pântecele meu. Și fericită e ceea care a crezut, că va fi săvârșire celor zise ei de la Domnul. Și a zis Maria: "Mărește sufletul meu pe Domnul, și s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Că a căutat spre umilința servitoarei Sale: că iată de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel-puternic, și sfânt e numele Lui". Și a rămas Maria împreună cu dânsa, ca la trei luni, și s-a reîntors la casa sa.

Mărire...

 

Vers 2

Părinte, Cuvinte, și Spirite, Treimea cea în Unime, șterge mulțimea greșelilor mele.

Și acum...

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, șterge mulțimea greșelilor mele.

Stih: Miluește-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale șterge fărădelegea mea.

Stihirile. Vers 6

Nu mă încredința folosinței omenești, preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea servului tău; că necaz mă cuprinde, nici pot să sufăr săgetările diavolilor; acoperământ nu am agonisit nicăieri, nici unde să scap eu ticălosul, de pretutindenea fiind dușmănit, și mângăiere nu am, afară de tine. Doamna lumii, nădejdea și folositoarea credincioșilor: nu trece cu vederea rugăciunea mea, ci fă ce-mi este de folos.

Nimeni, din cei ce aleargă la tine, nu iese de la tine rușinat, curată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ci cere harul, și primește dăruirea, spre folosul cererii.

Schimbarea celor necăjiți, ușurarea celor bolnavi fiind, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, mântuește cetatea și poporul, pacea celor dușmăniți, liniștea celor înviforați, singura mijlocitoare a credincioșilor.

 

Apoi Preotul:

Mântuiește, Dumnezeule, poporul Tău, și binecuvântează moștenirea Ta; cercetează lumea Ta cu milă și cu îndurări; înalță puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele Tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit prooroc Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinților măriți și întru tot lăudați Apostoli; ale celor dintru Sfinți Părinții noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni; ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul Românilor; ale sfinților măriți și bine învingători Mucenici, ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinților noștri; ale sfinților și drepților dumnezeești părinți Ioachim și Ana și ale sfântului (cutare, căruia este închinată biserica sau a căruia pomenire o facem), și ale tuturor Sfinților, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, cari ne rugăm Ție, și Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne îndură-Te spre noi.

 

Cu glas înalt:

Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului Tău, cu carele împreună bine ești cuvântat, cu Preasfântul, și bunul, și de vieață făcătorul Tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

 

Cântarea VII. Irmos

Tinerii cei ce din Iudeea au ajuns oarecând în Babilon, cu credința Treimii, văpaia cuptorului o au călcat, cântând: Dumnezeul Părinților noștri, bine ești cuvântat.

Mântuirea noastră, când ai vrut să o rânduești, Mântuitorule, în pântecele Fecioarei Te-ai așezat: pe care folositoare lumii o ai arătat; Dumnezeul Părinților noștri, bine ești cuvântat.

Pe voitorul îndurării, pe care L-ai născut, Maică curată, roagă-L acum, să mântuiască de greșeli și de spurcăciunile sufletului, pe cei ce strigă cu credință: Dumnezeul Părinților noștri, bine ești cuvântat.

Mărire...

Vistierie de mântuire, și izvor de nestricăciune, și turn de tărie, și ușă de pocăință, pe ceea ce Te-a născut pe tine, o ai arătat celor ce strigă: Dumnezeul Părinților noștri, bine ești cuvântat.

Și acum...

De neputința trupurilor și de boala sufletelor, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce cu dragoste vin către acoperământul tău cel dumnezeesc, învrednicește-i, să se vindece: ceea ce ai născut nouă pe Mântuitorul Christos.

 

Cântarea VIII. Irmos

Pe Împăratul cerurilor, pe carele-L laudă oștile îngerești: lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Pe cei ce au lipsă de ajutorul tău, nu-i trece cu vederea, Fecioară: pe cari te laudă și te preaînalță întru toți vecii.

Bogăție de vindecări verși celor ce te laudă cu credință, Fecioară, și preaînalță nașterea ta cea negrăită.

Mărire...

Slăbiciunile sufletului meu, și durerile trupului le vindeci, Fecioară: ca să te preamăresc pe tine, cea plină de dar.

Și acum...

Asupririle ispitelor și năvălirile patimilor tu le alungi, Fecioară: ca să te lăudăm întru toți vecii.

 

Cântarea IX. Irmos

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, pe tine te mărturisim, cei ce ne-am mântuit prin tine, Fecioară curată: cu cetele cele fără de trup, pe tine mărindu-te.

De către curgerea lacrimilor mele nu te întoarce, Fecioară, care ai născut pe Christos, Cel ce a șters toată lacrima de la toată fața.

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei, și ai pierdut mâhnirea păcatului.

Adăpostire și folosință, și zid nemișcat, scăpare și acoperământ, și veselie fii, Fecioară, celor ce aleargă la tine.

Mărire...

Cu razele luminii tale luminează, Fecioară, negura neștiinții alungând, de la cei ce cu credință te vestesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.

Și acum...

Pe cel ce a fost umilit în locul de boală a răutății, Fecioară, vindecă-l: dintru nesănătate întru sănătate întorcându-l.

Apoi:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, pe cea pururea fericită, și preanevinovată, și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii...

 

Iară Preotul cădește altarul și pe popor, sau locul unde se cântă Paraclisul; iară noi cântăm Stihirile acestea.

Vers 2

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile, și mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a scăpat pe noi din blestem: pe Doamna lumii, cu cântări să o cinstim.

Pentru păcatele cele multe mi-se înbolnăvește trupul și sufletul meu; la tine scap, ceea ce ești plină de har, nădejdea celor fără nădejde, tu-mi ajută.

Stăpână și Maica Răscumpărătorului, primește rugăciunile nevrednicilor servi ai tăi, ca să fii mijlocitoare către cel ce s-a născut din tine ; o, Doamna lumii, fii mijlocitoarea.

Din inimă cântăm acum cântare cu bucurie, ție, Născătoarei de Dumnezeu celei a tot lăudate; împreună cu Înainte-mergătorul și cu toți Sfinții, roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.

Mute fie buzele celor necredincioși, care nu se închină măritei Icoanei tale celei zugrăvite de preasfântul Apostol Luca, care se cheamă Povățuitoarea.

Toate cetele Îngerilor, Mergătorule înainte al Domnului, cei Doisprezece Apostoli, și toți Sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciune, ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Că a Ta este...

 

Și Troparele acestea. Vers 6

Îndură-Te spre noi, Doamne, îndură-Te...

Mărire...

Doamne, îndură-Te spre noi că întru tine am nădăjduit.

Și acum...

Ușa milostivirii deschide-o nouă, Preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim, cei ce nădăjduim întru tine, ci prin tine să ne mântuim de nevoi: că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

 

Apoi Preotul zice Ectenia:

Miluește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila ta, rugămu-ne ție, auzi-ne, și te îndură spre noi. Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea de păcate a servului (servilor) lui Dumnezeu (cutare), și pentru ca să se păzească sfânt lăcașul acesta, și toată comuna (tot orașul sau satul), de ciumă, de foamete, de cutremur, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră, și de războiul cel dintre noi; și pentru ca blând, milostiv și lesne iertător să fie bunul și iubitorul de oameni Dumnezeul nostru și să întoarcă toată mânia, ce este pornită împotriva noastră, și să ne scape de urgia, care pe dreptate e asupra noastră, și să se îndure spre noi.

Doamne îndură-te spre noi.

Auzi-ne pe noi, Dumnezeule Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului, și a celor ce sunt pe mare departe, și milostive părinte, milostiv fii pentru păcatele noastre, și Te îndură spre noi.

 

Cu glas înalt:

Că milostiv ești și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

 

După aceasta, până ce Frații (credincioșii) sărută Icoana Născătoarei de Dumnezeu, se cântă Troparele acestea. Vers 2

Pentru toți te rogi, ceea ce ești bună, care scapă cu credință sub mâna ta cea puternică; că noi păcătoșii nu avem către Dumnezeu întru nevoi și întru necazuri pururea altă mijlocitoare, fiind încărcați cu multe păcate, Maică a Dumnezeului celui Preaînalt. Pentru aceea cădem înaintea ta: mântuiește pe servii tăi din toate primejdiile.

Stih: Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul.

Bucuria celor întristați și folositoarea celor asupriți, și dătătoare de nutremânt al flămânzilor, mângâierea celor străini, toiagul bătrâneților, cercetarea bolnavilor, acoperământ și mijlocitoare a celor neputincioși, tu ești Maica lui Dumnezeu cel Preaînalt; ție, Preacurată, ne rugăm, grăbește de mântuiește pe servii tăi.

Stih: Ascultă, Fiică, și vezi, și pleacă urechea ta, și uită de poporul tău și de casa părintelui tău, și va dori Împăratul frumusețea ta.

Bucură-te, Fecioară preacurată. Bucură-te, cinstit sceptru al Împăratului Christos. Bucură-te, ceea ce ai crescut strugurul cel de Taină. Bucură-te, lumină a toată lumea. Bucură-te, bucuria tuturor. Bucură-te, mântuirea credincioșilor. Bucură-te, apărătoarea tuturor creștinilor, Doamnă.

Mărire... Și acum...

 

Vers 8

Bucură-te, laudă a toată lumea. Bucură-te, Casa Domnului. Bucură-te, munte umbrit. Bucură-te, scăpare. Bucură-te, sfeșnic de aur. Bucură-te, preacurată mărire creștinilor. Bucură-te, Maria, Maica lui Christos-Dumnezeu. Bucură-te, raiule. Bucură-te, masă dumnezeiască. Bucură-te, vas de aur. Bucură-te, bucuria tuturor.

 

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Doamna mea prebinecuvântată, folositoarea neamului omenesc, scăparea și mântuirea celor ce aleargă la tine, știu adevărat, știu, că foarte am păcătuit, și te-am mâniat pe tine, preamilostivă Doamnă, și pe Cel născut cu trup din tine, pe Dumnezeul cel bun; ci am multe chipuri ale acelora care mai înainte de mine au mâniat mila Lui cea bună: pe vameși, pe curve, și pe ceilalți păcătoși, cărora s-a dat iertare de păcate, pentru părerea de rău și mărturisire. Deci acestea miluite chipuri, punându-le înaintea ochilor sufletului meu cel greșit, și spre atâta îndurare a lui Dumnezeu cea primită de dânșii, uitânduă-mă, am îndrăznit și eu păcătosul, a alerga cu pocăință la îndurarea ta cea bună, o, preamilostivă Doamnă!, ca să-mi dai mână de ajutor, și să cer de la Fiul tău și Dumnezeu, iertare păcatelor mele cele grele. Cred și mărturisesc, că acela, pe care L-ai născut, Fiul tău, este adevărat Christos Fiul lui Dumnezeu cel viu, judecătorul viilor și al morților, care va să răsplătească fiecăruia după faptele lui. Cred iară și mărturisesc, că tu ești cu adevărat de Dumnezeu Născătoare, izvorul îndurărilor, mângâierea celor ce plâng, căutarea celor pierduți, puternică și neîncetată mijlocitoare către Dumnezeu, care foarte iubești neamul creștinesc, și stai bună pentru îndreptarea mea. Că nu este cu adevărat alt ajutor și acoperământ oamenilor, afară de tine, o, Doamnă preaîndurată! și nimeni care a nădăjduit întru tine, nu a fost rușinat, și prin tine îmblânzind pe Dumnezeu, nimeni nu este părăsit. Pentru aceasta, rog bunătatea ta cea nemăsurată: deschide-mi ușile milostivirii tale, celui ce am rătăcit și am căzur sub noroiul adâncului; nu te scârbi de mine necuratul, nu trece cu vederea rugăciunea mea a păcătosului, nu mă părăsi pe mine ticălosul, pe care întru pierzare dușmanul cel rău m-a răpit; ci îmblânzește pentru mine pe milostivul Dumnezeu, cel ce s-a născut din tine: să ierte păcatele mele și să mă mântuiască din pieirea mea. Ca și eu, cu toți cei ce au dobândit iertare, să cânt și să preamăresc îndurarea cea nemăsurată a lui Dumnezeu celui născut din tine, și neînfruntată folosinta ta cea spre mine, în viața aceasta, și în veacul cel de veci. Amin.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact