Copil iubit

Copil iubit cu ochi senini Tu vii din nou printre străini, În peşteră, pe paie reci, Tu capul iarăşi ţi-L apleci. Dar astăzi magii nu mai vin Şi nici păstori să-Ţi cânte lin; Copil iubit cu ochi senini Tu vii străin printre străini. Copil iubit cu chipul blând Te naşti şi azi ca oarecând, De mii de ani în chip sărman Tu vii în lume an de an. Şi ştii că cei ce-Ţi cântă azi, Scuipa-vor mâine-al Tău obraz, Şi totuşi Tu, copil preablând Cobori ca anii rând pe rând. Copil cu suflet plin de dor Te-ai coborât de mila lor, În ieslea rece-ai fost culcat Şi nimeni nu s-a-nduioşat. L-ai Tăi Isuse ai venit, Ei neştiind Te-au răstignit, Iar Tu cu suflet plin de dor Iertând, cereai iertarea lor. Copil iubit, ceresc hoinar, Azi baţi la uşi închise iar; O, Te-am văzut, copil iubit Din mii de praguri izgonit. La mii de uşi ai aşteptat, Dar în zadar, erai uitat; Azi tot mai mulţi Te-arunc-afar' Ceresc şi sfânt şi drag hoinar. Şi totuşi, iar sub chip sărman Cobori la oameni an de an, Cu bine răul să-l plăteşti, Să chemi, să ierţi şi să iubeşti. Să-mparţi avutul Tău divin La cei care la Tine vin; Murind pe cruce, între hoţi, S-arăţi cât îi iubeşti pe toţi. Copil ceresc şi sfânt copil Ascuns sub chipul cel umil; Tu baţi la toţi, dar toţi închid Mai reci ca piatra lor din zid. O, mâine şi ei uşa Ta Pe veci închis-o vor afla, Azi plângi Tu, starea-n care zac, Dar mâine ei vor plânge-n veac.