DEUTERONOMUL (A DOUA LEGE)

SAU A CINCEA CARTE A LUI MOISE

ADUCERI AMINTE ŞI ÎNDEMNURI

Capitolul 1

Moise vorbeşte dincolo de Iordan

1. Iată cuvintele pe cari le -a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustie, într'o cîmpie, faţă în faţă cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.
2. (Dela Horeb pînă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).
3. În al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le -a spus tot ce -i poruncise Domnul să le spună.
4. Aceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot şi la Edrei.
5. Dincoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta şi a zis:
6. Domnul, Dumnezeul nostru, ne -a vorbit la Horeb, zicînd: "Aţi locuit destulă vreme în muntele acesta.
7. Întoarceţi-vă, şi plecaţi; duceţi-vă la muntele Amoriţilor şi în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe ţărmul mării, în ţara Cananiţilor şi în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.
8. Vedeţi, v'am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpînire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei."

Cum a pus judecători

9. În vremea aceea, v'am spus: "Eu nu văpot purta singur.
10. Domnul, Dumnezeul vostru, v'a înmulţit, şi azi sînteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.
11. Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, să vă mărească de o mie de ori pe atît, şi să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!
12. Cum aş putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră şi certurilevoastre?
13. Luaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi, şi -i voi pune în fruntea voastră."
14. Voi mi-aţi răspuns, şi aţi zis: "Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun."
15. Am luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile voastre.
16. Am dat, în acelaş timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri: "Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.
17. Să nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel micca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi cînd veţi găsi o pricină prea grea, s'o aduceţi înaintea mea, ca s'o aud."
18. Aşa v'am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.

Dela Horeb la Cades-Barnea

19. Am plecat din Horeb, şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut -o; am luat drumul care duce în muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.
20. Şi eu v'am zis: "Aţi ajuns la muntele Amoriţilor pe care ni -l dă Domnul, Dumnezeul nostru.
21. Iată că Domnul, Dumnezeul tău, îţi pune ţara înainte; suie-te, ia -o în stăpînire, cum ţi -a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, şi nu te înspăimînta."
22. Voi v'aţi apropiat cu toţii de mine, şi aţi zis: "Să trimetem nişte oameni înaintea noastră, ca să iscodească ţara, şi să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea şi asupra cetăţilor în cari vom ajunge."
23. Părerea aceasta mi s'a părut bună; şi am luat doisprezece oameni dintre voi, cîte un om de fiecare seminţie.
24. Ei au plecat, au trecut muntele, şi au ajuns pînă la valea Eşcol, şi au iscodit ţara.
25. Au luat în mîni din roadele ţării şi ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă, şi au zis: "Bună ţară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru."
26. Dar voi n'aţi vrut să vă suiţi în ea, şi v'aţi răsvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru.
27. Aţi cîrtit în corturile voastre, şi aţi zis: "Pentrucă ne urăşte, de aceea ne -a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mînile Amoriţilor şi să ne nimicească.
28. Unde să ne suim? Fraţii noştri ne-au muiat inima, zicînd: "Poporul acela este un popor mai mare şi mai înalt la statură decît noi; cetăţile sînt mari şi întărite pînă la cer; ba încă, am văzut acolo şi copii de ai lui Anac."
29. Eu v'am zis: "Nu vă spăimîntaţi, şi nu vă fie frică de ei.
30. Domnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuş pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi subt ochii voştri în Egipt.
31. Apoi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te -a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta."
32. Cu toate acestea, voi n'aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,
33. care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într'un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiaţi să mergeţi, şi ziua într'un nor.
34. Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S'a mîniat, şi a jurat, zicînd:
35. "Niciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,
36. afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara în care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentrucă a urmat în totul calea Domnului."
37. Domnul S'a mîniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis: "Nici tu nu vei intra în ea.
38. Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra în ea; întăreşte -l, căci el va pune pe Israel în stăpînirea ţării aceleia.
39. Şi pruncii voştri, despre cari aţi zis: "Vor fi de jaf!" şi fiii voştri, cari nu cunosc azi nici binele nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le -o voi da, şi ei o vor stăpîni.
40. Dar voi, întoarceţi-vă înapoi, şi plecaţi în pustie, în spre marea Roşie."
41. Voi aţi răspuns, şi mi-aţi zis: "Am păcătuit împotriva Domnului; ne vom sui şi ne vom bate, cum ne -a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru." Şi v'aţiîncins fiecare armele, şi v'aţi încumetat să vă suiţi pe munte.
42. Domnul mi -a zis: "Spune-le: ,Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sînt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri."
43. Eu v'am spus, dar n'aţi ascultat; ci v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, şi v'aţi suit semeţi pe munte.
44. Atunci Amoriţii, cari locuiesc pe muntele acesta, v'au ieşit înainte, şi v'au urmărit ca albinele; v'au bătut din Seir, pînă la Horma.
45. La întoarcerea voastră, aţi plîns înaintea Domnului; dar Domnul nu v'a ascultat glasul, şi n'a luat aminte la voi.
46. Şi aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.

Capitolul 2

Intrarea în pustie

1. Ne-am întors, şi am plecat în pustie, pe drumul care duce la marea Roşie, cum îmi poruncise Domnul; şi am ocolit multă vreme munte Seir.
2. Domnul mi -a zis:
3. "Vă ajunge de cînd ocoliţi muntele acesta. Întoarceţi-vă spre miazănoapte.
4. Dă următoarea poruncă poporului: "Acum aveţi să treceţi prin hotarele fraţilor voştri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi; dar să vă păziţi bine.
5. Să nu vă încăieraţi cu ei; căci nu vă voi da în ţara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpînire lui Esau.
6. Să cumpăraţi de la ei cu preţ de argint, hrana pe care o veţi mînca, şi să cumpăraţi dela ei cu preţ de argint, chiar şi apa pe care o veţi bea.
7. Căci Domnul, Dumnezeul tău, te -a binecuvîntat în tot lucrul mîinilor tale şi ţi -a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani decînd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, şi n'ai dus lipsă de nimic."
8. Am trecut pe departe de fraţii noştri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir, şi pe departe de drumul care duce în cîmpie, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors şi am apucat spre pustia Moabului.

Pribegirea în pustie

9. Domnul mi -a zis: "Nu face război cu Moab, şi nu te apuca la luptă cu el; căci nu-ţi voi da nimic să stăpîneşti în ţara lui: ,Arul l-am dat în stăpînire copiilor lui Lot.
10. (Mai înainte aici locuiau Emimii: un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii.
11. Ei treceau drept Refaimiţi, ca şi Anachimii; dar Moabiţii îi numeau Emimi.
12. Seir era locuit altă dată de Horiţi; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor, şi s'au aşezat în ţara pe care o stăpîneşte şi pe care i -a dat -o Domnul.)
13. Acum sculaţi-vă şi treceţi pîrîul Zered." Am trecut pîrîul Zered.
14. Vremea cît au ţinut călătoriile noastre dela Cades-Barnea pînă la trecerea pîrîului Zered a fost de treizeci şi opt de ani, pînă a perit din mijlocul taberei tot neamul oamenilor de război, cum le jurase Domnul.
15. Mîna Domnului a fost împotriva lor ca să -i nimicească din mijlocul taberei, pînă ce au perit.
16. După ce au perit toţi bărbaţii de război, murind în mijlocul poporului,
17. Domnul mi -a vorbit şi a zis:
18. "Să treci azi hotarul Moabului, la cetatea Ar,
19. şi să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei, şi să nu te iei la luptă cu ei; căci nu-ţi voi da nimic de stăpînit în ţara copiilor lui Amon: amdat -o în stăpînire copiilor lui Lot.
20. Ţara aceasta trecea deasemenea ca o ţară a lui Refaim; mai înainte locuiauîn ea Refaimiţii; şi Amoniţii îi numeau Zamzumimi:
21. un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea Amoniţilor, cari i-au izgonit şi s'au aşezat în locul lor.
22. (Aşa a făcut Domnul şi pentru copiii lui Esau cari locuiesc în Seir, cînd a nimicit pe Horiţi dinaintea lor; ei i-au izgonit şi s'au aşezat în locul lor, pînă în ziua de azi.
23. Deasemenea, Aviţii, cari locuiau în sate pînă la Gaza, au fost nimiciţi de Caftoriţi, ieşiţi din Caftor, cari s'au aşezat în locul lor.)
24. Sculaţi-vă, plecaţi, şi treceţi pîrîul Arnon. Iată, îţi dau în mîini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, şi ţara lui. Începe cucerirea, fă război cu el!
25. De azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de subt cer;şi, la auzul faimei tale, vor tremura şi se vor îngrozi de tine."

Cucerirea ţării lui Sihon, împăratul Hesbonului

26. Din pustia Chedemot, am trimes soli la Sihon, împăratul Hesbonului, cu vorbe de pace. Am trimes să -i spună:
27. "Lasă-mă să trec prin ţara ta; voi ţinea drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta nici la stînga.
28. Să-mi vinzi pe preţ de argint hrana pe care o voi mînca, şi să-mi dai cu preţde argint apa de care o voi bea; nu voi face altceva decît să trec cu piciorul,-
29. lucru pe care mi l-au îngăduit copiii lui Esau cari locuiesc în Seir, şi Moabiţii cari locuiesc în Ar-îngăduieşte-mi şi tu lucrul acesta, pînă voi trece Iordanul ca să intru în ţara pe care ne -o dă Domnul, Dumnezeul nostru."
30. Dar Sihon, împăratul Hesbonului, n'a vrut să ne lase să trecem pela el; căci Domnul, Dumnezeul tău, i -a făcut duhul neînduplecat, şi i -a împietrit inima, ca să -l dea în mîinile tale, cum vezi azi.
31. Domnul mi -a zis: "Vezi, acum încep să-ţi dau pe Sihon şi ţara lui; începe şi tu dar să -i iei în stăpînire ţara ca s'o moşteneşti."
32. Sihon ne -a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră, la Iahaţ.
33. Domnul, Dumnezeul nostru, ni l -a dat în mîni, şi l-am bătut, pe el, şi pe fiii lui, şi pe tot poporul lui.
34. I-am luat atunci toate cetăţile, şi le-am nimicit cu desăvîrşire: bărbaţi, femei şi prunci i-am nimicit cu desăvîrşire, şi n'am lăsat să scape niciunul măcar.
35. Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum şi prada din cetăţile pe cari leluaserăm.
36. Dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, şi dela cetatea care este în vale, pînă la Galaad, n'a fost nici o cetate prea tare pentru noi: Domnul, Dumnezeul nostru, ni le -a dat pe toate în mînă.
37. Dar de ţara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pîrîului Iaboc, de cetăţile dela munte, şi de toate locurile pe cari te -a oprit Domnul,Dumnezeul tău, să le loveşti.

Capitolul 3

Cucerirea ţării lui Og

1. Ne-am întors, şi ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, ne -a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastrăla Edrei.
2. Domnul mi -a zis: "Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el şi tot poporul lui, şi ţara lui; să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon."
3. Şi Domnul, Dumnezeul nostru, a mai dat în mînile noastre şi pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut şi n'am lăsat să scape niciunul din oamenii lui.
4. I-am luat atunci toate cetăţile, şi n'a fost una care să nu cadă în stăpînirea noastră: şasezeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, împărăţia lui Og din Basan.
5. Toate cetăţile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porţi şi zăvoare, afară de cetăţile fără ziduri cari erau foarte multe la număr.
6. Lo-am nimicit cu desăvîrşire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului;am nimicit cu desăvîrşire toate cetăţile împreună cu bărbaţii, femeile şi pruncii.
7. Iar toate vitele şi prada din cetăţi le-am luat pentru noi.
8. Astfel în vremea aceea am cucerit dela cei doi împăraţi ai Amoriţilor ţara dedincoace de Iordan, dela pîrîul Arnon pînă la muntele Hermon,
9. (Sidoniţii zic Hermonului Sirion, şi Amoriţii îl numesc Senir),
10. toate cetăţile din cîmpie, tot Galaadul şi tot Basanul pînă la Salca şi Edrei,cetăţi din împărăţia lui Og în Basan.
11. (Numai Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul Refaimiţilor. Patul lui, un pat de fer, este la Raba, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coţi, şi lăţimea de patru coţi, după cotul unui om.)

Împărţirea ţării de dincolo de Iordan

12. Atunci am luat în stăpînire ţara aceasta. Am dat Rubeniţilor şi Gadiţilor ţinutul de la Aroer, care este pe pîrîul Arnon, şi jumătatea muntelui Galaad cu cetăţile lui.
13. Am dat la jumătate din seminţia lui Manase ce mai rămînea din Galaad şi toată împărăţia lui Og din Basan: tot ţinutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de ţara Refaimiţilor.
14. Iair, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argob pînă la hotarul Gheşuriţilor şi Maacatiţilor, şi a pus numele lui tîrgurilor Basanului, numite şi azi tîrgurile lui Iair.
15. Am dat Galaadul lui Machir.
16. Rubeniţilor şi Gadiţilor le-am dat o parte din Galaad pînă la pîrîul Arnon, al cărui mijloc slujeşte ca hotar, şi pînă la pîrîul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon;
17. le-am mai dat cîmpia, mărginită de Iordan, dela Chineret pînă la marea cîmpiei, Marea Sărată, la picioarele muntelui Pisga spre răsărit.
18. În vremea aceea, v'am dat porunca aceasta: "Domnul, Dumnezeul vostru, vă dă în mînă ţara aceasta ca s'o stăpîniţi. Voi toţi, cei buni de luptă, să mergeţi înarmaţi înaintea copiilor lui Israel.
19. Numai femeile voastre, pruncii şi vitele voastre-ştiu că aveţi multe vite-să rămînă în cetăţile pe cari vi le-am dat,
20. pînă ce Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă, şi vor lua şi ei în stăpînire ţara pe care le -o dă Domnul, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan.După aceea vă veţi întoarce fiecare în moştenirea pe care v'am dat -o.
21. În vremea aceea, am poruncit lui Iosua, şi i-am zis: "Ochii tăi au văzut totce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, acestor doi împăraţi: aşa va face Domnul tuturor împărăţiilor împotriva cărora vei merge.
22. Nu te teme de ei; căci Domnul, Dumnezeul vostru, va lupta El însuş pentru voi."

Moise cere să vadă ţara

23. În vremea aceea, m'am rugat Domnului, şi am zis:
24. "Stăpîne Doamne! Tu ai început să arăţi robului Tău mărirea Ta şi mîna Ta cea puternică; căci care este dumnezeul acela, în cer şi pe pămînt, care să poată face lucrări ca ale Tale şi să aibă o putere ca a Ta?
25. Lasă-mă, Te rog, să trec, şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoşi şi Libanul!"
26. Dar Domnul S'a mîniat pe mine, din pricina voastră, şi nu m'a ascultat. Domnul mi -a zis: "Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta.
27. Suie-te pe vîrful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miază noapte, spremiază zi şi spre răsărit, şi priveşte -o doar cu ochii; căci nu vei trece Iordanul acesta.
28. Dă porunci lui Iosua, întăreşte -l, şi îmbărbătează -l; căci el va merge înaintea poporului acestuia şi -l va pune în stăpînirea ţării pe care o vei vedea."
29. Şi am rămas astfel în vale, îndreptul Bet-Peorului.

Capitolul 4

Îndemn

1. Acum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe cari vă învăţ să le păziţi. Împliniţi-le, pentruca să trăiţi, şi să intraţi în stăpînirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.
2. Să n'adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu.
3. Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe ţoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor.
4. Iar voi, cari v'aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sînteţi toţi vii astăzi.
5. Iată, v'am învăţat legi şi porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.
6. Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: "Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!"
7. Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încît să fi avut pe dumnezeiilui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm?
8. Şi care este neamul acela aşa de mare încît să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi înainte?
9. Numai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.
10. Adu-ţi aminte de ziua cînd te-ai înfăţişat înaintea Domnului, Dumnezeuluitău, la Horeb, cînd Domnul mi -a zis: "Strînge poporul la Mine! Căci vreausă -i fac să audă cuvintele Mele, ca să înveţe să se teamă de Mine tot timpul cît vor trăi pe pămînt; şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească."
11. Voi v'aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flacările se ridicau pînă în inima cerului. Era întunerec, nori şi negură deasă.
12. Şi Domnul v'a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n'aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.
13. El Şi -a vestit legămîntul Său, pe care v'a poruncit să -l păziţi, cele zece porunci; şi le -a scris pe două table de piatră.
14. În vremea aceea, Domnul mi -a poruncit să vă învăţ legi şi porunci, ca să leîmpliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.
15. Fiindcă n'aţi văzut nici un chip în ziua cînd v'a vorbit Domnul din mijloculfocului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,
16. ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,
17. sau chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri,
18. sau chipul vreunui dobitoc care se tîrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului.
19. Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închiniînaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le -a făcut şi le -a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.
20. Dar pe voi, Domnul v'a luat, şi v'a scos din cuptorul de fer al Egiptului, ca să -I fiţi un popor pus de o parte, cum sînteţi azi.
21. Şi Domnul S'a mîniat pe mine, din pricina voastră: şi a jurat că eu să nu trec Iordanul, şi să nu intru în ţara aceea bună pe care ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.
22. Eu voi muri deci în ţara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul; dar voi îl veţi trece, şi veţi stăpîni ţara aceea bună.
23. Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legămîntul pe care l -a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi -a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s'o faci.
24. Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

Pedeapsa pentru închinarea la idoli

25. Cînd vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişeri ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mîniaţi, -
26. iau astăzi martor împotriva voastră cerul şi pămîntul, -că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpînire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.
27. Domnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămînea decît un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.
28. Şi acolo veţi sluji unor dumnezei, cari sînt o lucrare făcută de mîni omeneşti, de lemn şi de piatră, cari nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănînce, nici să miroasă.
29. Şi dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi dacă -L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
30. Şi după ce ţi se vor întîmpla toate aceste lucruri în strîmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi vei asculta glasul Lui;
31. căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de îndurare, care nute va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămîntul pe care l -a încheiatprin jurămînt cu părinţii tăi.

Dumnezeul lui Israel mai pe sus de orice

32. Întreabă vremurile străvechi, cari au fost înaintea ta, din ziua cînd a făcutDumnezeu pe om pe pămînt, şi cercetează dela o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întîmplare aşa de mare, şi s'a auzit vreodată aşa ceva?
33. A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu?
34. A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, semne, minuni şi lupte, cu mînă tare şi braţ întins, şi cu minuni înfricoşate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt şi subt ochii voştri?
35. Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.
36. Din cer, te -a făcut să auzi glasul Lui, ca să te înveţe; şi, pe pămînt, te -a făcut să vezi focul Lui cel mare, şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.
37. El a iubit pe părinţii tăi, şi de aceea a ales sămînţa lor după ei; El însuş te -a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare.
38. El a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr şi mai tari decît tine, ca să te ducă în ţara lor, şi să ţi -o dea în stăpînire, cum vezi azi.
39. Să ştii dar în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pămînt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.
40. Păzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe cari ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie."

Cetăţile de scăpare dela răsăritul Iordanului

41. Atunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit,
42. pentruca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorît fără voie pe aproapele lui, fără să -i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfelviaţa, fugînd într'una din aceste cetăţi.
43. Aceste cetăţi erau: Beţer, în pustie, în cîmpie, la Rubeniţi; Ramot, în Galaad, la Gadiţi, şi Golan, în Basan, la Manasiţi.

Cele zece porunci

44. Aceasta este legea pe care a dat -o Moise copiilor lui Israel.
45. Iată învăţăturile, legile şi poruncile pe cari le -a dat Moise copiilor lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.
46. Aceasta era dincoace de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara luiSihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi care a fost bătut deMoise şi copiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.
47. Ei au pus mîna pe ţara lui şi pe ţara lui Og, împăratul Basanului. Aceşti doi împăraţi ai Amoriţilor erau dincoace de Iordan, la răsărit.
48. Ţinutul lor se întindea dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, pînă la muntele Sionului care este Hermonul,
49. şi cuprindea toată cîmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, pînă la marea cîmpiei, supt poalele muntelui Pisga.

Capitolul 5

1. Moise a chemat pe tot Israelul, şi i -a zis: "Ascultă, Israele, legile şi poruncile pe cari vi le spun astăzi în auzul vostru. Învăţaţi-le, şi împliniţi-le cu scumpătate.
2. Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legămînt la Horeb.
3. Nucu părinţii noştri a încheiat Domnul legămîntul acesta, ci cu noi, cari sîntem toţi vii astăzi aici.
4. Domnul v'a vorbit faţă în faţă pe munte, din mijlocul focului.
5. Eu am stat atunci între Domnul şi voi, ca să vă vestesc cuvîntul Domnului; căci vă era frică de foc, şi nu v'aţi suit pe munte. El a zis:
6. "Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
7. Să n'ai alţi dumnezei afară de Mine.
8. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în ape supt pămînt.
9. Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc;
10. şi Mă îndur pînă la al miilea neam de ceice Mă iubesc şi păzesc poruncileMele.
11. Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.
12. Ţine ziua de odihnă, ca s'o sfinţeşti, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău.
13. Şase zile să lucrezi, şi să-ţi faci toate treburile.
14. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nufaci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale,nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine.
15. Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te -a scos din ea cu mînă tare şi cu braţ întins: de aceea ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.
16. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.
17. Să nu ucizi.
18. Să nu preacurveşti.
19. Să nu furi.
20. Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău.
21. Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău."
22. Acestea sînt cuvintele pe cari le -a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din nori şi din negură deasă, şi le -a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le -a scris pe două table de piatră, şi mi le -a dat.
23. Cînd aţi auzit glasul acela din mijlocul întunerecului, şi pe cînd tot muntele era aprins, căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrînii voştri s'au apropiat toţi de mine,
24. şi aţi zis: "Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne -a arătat slava şi mărimea Lui şi noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, şi totuş au rămas vii.
25. Şi acum pentruce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi şi mai departe glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri.
26. Cine este, în adevăr, omul acela, care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, şi totuş să fi rămas viu?
27. Apropie-te mai bine, tu, şi ascultă tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuţi tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru, şi noi vom asculta, şi vom face."
28. Domnul a auzit cuvintele pe cari mi le-aţi spus. Şi Domnul mi -a zis: "Am auzit cuvintele pe cari ţi le -a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine.
29. O! de ar rămînea ei cu aceeaş inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!
30. Du-te de spune-le: "Întoarceţi-vă în corturile voastre."
31. Dar tu, rămîi aici cu Mine, şi-ţi voi spune toate poruncile, legile şi rînduielile, pe cari să -i înveţi să le împlinească în ţara pe care le -o dau în stăpînire."
32. Luaţi seama dar, să faceţi aşa cum v'a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă abateţi de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stînga.
33. Să urmaţi în totul calea pe care v'a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, săumblaţi, ca să trăiţi şi să fiţi fericiţi, şi să aveţi zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

Capitolul 6

Ţinerea poruncilor Domnului

1. Iată poruncile, legile şi rînduielile pe cari a poruncit Domnul, Dumnezeulvostru, să vă învăţ să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire;
2. ca să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, în toate zilele vieţii tale, tu, fiul tău, şi fiul fiului tău, toate legile şi toate poruncile Lui pe cari ţi le dau, şi să ai zile multe.
3. Ascultă-le dar, Israele, şi caută să le împlineşti, ca să fii fericit şi să vă înmulţiţi mult, cum ţi -a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi, cînd ţi -a făgăduit ţara în care curge lapte şi miere.
4. Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.
5. Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tăuşi cu toată puterea ta.
6. Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.
7. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd vei fi acasă,cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula.
8. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mîni, şi să-ţi fie ca nişte fruntariiîntre ochi.
9. Să le scrii pe uşiorii casei tale şi pe porţile tale.

Tîlcuirea poruncii despre dragostea de Dumnezeu

10. Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi -o va da. Vei stăpîni cetăţi mari şi bune pe cari nu tu le-ai zidit,
11. case pline de tot felul de bunuri pe cari nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe cari nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe cari nu tu i-ai sădit. Cînd veimînca şi te vei sătura,
12. vezi să nu uiţi pe Domnul, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
13. Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să -I slujeşti, şi pe Numele Lui să juri.
14. Să nu vă duceţi după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurulvostru;
15. căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu gelos în mijlocul tău. Altfel, Domnul, Dumnezeul tău, S'ar aprinde de mînie împotriva ta, şi te-ar nimici de pe faţa pămîntului.
16. Să nu ispitiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, cum L-aţi ispitit la Masa.
17. Ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, poruncile Lui şi legile lui pe cari vi le -a dat.
18. Să faci ce este plăcut şi bine înaintea Domnului, ca să fii fericit, şi să intri în stăpînirea ţării aceleia bune, pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi -ova da,
19. după ce va izgoni pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, cum a spus Domnul.
20. Cînd fiul tău te va întreba într -o zi: "Ce însemnează învăţăturile acestea, legile acestea şi poruncile acestea, pe cari vi le -a dat Domnul, Dumnezeul nostru?"
21. să răspunzi fiului tău: "Noi eram robi ai lui Faraon în Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mîna Lui cea puternică.
22. Domnul a făcut, subt ochii noştri, minuni şi semne mari şi nenorocite împotriva Egiptului, împotriva lui Faraon şi împotriva întregei lui case;
23. şi ne -a scos de acolo, ca să ne aducă în ţara pe care jurase părinţilor noştrică ne -o va da.
24. Domnul ne -a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi şi să ne tememde Domnul, Dumnezeul nostru, ca să fim totdeauna fericiţi, şi să ne ţină înviaţă, cum face astăzi.
25. Vom avea parte de îndurarea Lui, dacă vom împlini cu scumpătate toate aceste porunci înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne -a poruncit El."

Capitolul 7

Nimicirea Cananiţilor şi a idolilor lor

1. Cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpînire, şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiţi, pe Ghirgasiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi şi pe Iebusiţi, şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decît tine;
2. cînd Domnul, Dumnezeul tău, ţi le va da în mîni, şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvîrşire, să nu închei legămînt cu ele, şi să n'ai milă de ele.
3. Să nu te încuscreşti cu popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele tale după fiii lor, şi să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi;
4. căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, şi ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S'ar aprinde de mînie împotriva voastră şi te-ar nimici îndată.
5. Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.

Israel este un popor sfînt

6. Căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămîntului.
7. Nu doar pentrucă întreceţi la număr pe toate celelalte popoare S'a alipit Domnul de voi şi v'a ales, căci voi sînteţi cel mai mic dintre toate popoarele.
8. Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurămîntul pe carel -a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v'a scos Domnul cu mîna Lui puternică, şi v'a izbăvit din casa robiei, din mîna Lui Faraon, împăratul Egiptului.
9. Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este unDumnezeu credincios şi Îşi ţine legămîntul şi îndurarea pînă la al miilea neam de oameni faţă de cei ce -L iubesc şi păzesc poruncile Lui.
10. Dar răsplăteşte îndată pe cei ce -L urăsc, şi -i perde; nu dă nici o păsuire celui ce -L urăşte, ci -i răsplăteşte îndată.
11. De aceea păzeşte poruncile, legile şi rînduielile pe cari ţi le dau azi, şi împlineşte-le.

Noi îndemnuri

12. Dacă veţi asculta aceste porunci, dacă le veţi păzi şi împlini, Domnul, Dumnezeul tău, va ţinea faţă de tine legămîntul şi îndurarea cu care S'a jurat părinţilor tăi.
13. El te va iubi, te va binecuvînta şi te va înmulţi; va binecuvînta rodul trupului tău şi rodul pămîntului tău, grîul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da.
14. Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale.
15. Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimete niciuna din acele molime rele din Egipt pe cari le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi ceice te urăsc.
16. Să nimiceşti toate popoarele pe cari ţi le va da în mînă Domnul, Dumnezeul tău; să n'arunci nici o privire de milă spre ele, şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.
17. Poate că vei zice în inima ta: "Neamurile acestea sînt mai mari la număr decît mine; cum voi putea să le izgonesc?"
18. Să nu te temi de ele. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, luiFaraon şi întregului Egipt;
19. adu-ţi aminte de marile încercări pe cari ţi le-au văzut ochii, de minunile şisemnele, de mîna tare şi de braţul întins, cu cari te -a scos Domnul, Dumnezeul tău. Aşa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de cari te temi.
20. Domnul, Dumnezeul tău, va trimete chiar şi vespii bondăreşti împotriva lor pînă la deplina nimicire a celor ce vor scăpa şi se vor ascunde de tine.
21. Să nu te înspăimînţi de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare şi înfricoşat.
22. Şi Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulţească fiarele cîmpului împotriva ta.
23. Dar Domnul, Dumnezeul tău, le va da în mîna ta; şi le va pune cu totul pefugă, pînă vor fi nimicite.
24. Pe împăraţii lor îi va da în mînile tale, şi le vei şterge numele de subt ceruri; niciunul din aceste popoare nu va putea să stea împotriva ta, pînă le vei nimici.
25. Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi în foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri săajungă pentru tine o cursă; căci ele sînt o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
26. Să nu aduci nici un lucru urîcios în casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvîrşire, tu şi lucrul acela; să-ţi fie groază de el ,să-ţi fie scîrbă de el, căci este un lucru blestemat.

Capitolul 8

Pămîntul făgăduit şi mulţămirea către Dumnezeu

1. Să păziţi şi să împliniţi toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să trăiţi, să vă înmulţiţi, şi să intraţi în stăpînirea ţării pe care a jurat Domnul că o vada părinţilor voştri.
2. Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.
3. Astfel, te -a smerit, te -a lăsat să suferi de foame, şi te -a hrănit cu mană, pecare nici tu n'o cunoşteai şi nici părinţii tăi n'o cunoscuseră, ca să te înveţecă omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.
4. Haina nu ţi s'a învechit pe tine, şi nici nu ţi s'au umflat picioarele, în timpulacestor patruzeci de ani.
5. Recunoaşte dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui.
6. Să păzeşti poruncile Domnului, Dumnezeului tău, ca să umbli în căile Lui, şi să te temi de El.
7. Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă într'o ţară bună, ţară cu pîraiede apă, cu izvoare şi cu lacuri, cari ţîsnesc din văi şi munţi;
8. ţară cu grîu, cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii; ţară cu măslini şi cu miere;
9. ţară unde vei mînca pîne din belşug, unde nu vei duce lipsă de nimic; ţară, ale cărei petre sînt de fer, şi din ai cărei munţi vei scoate aramă.
10. Cînd vei mînca şi te vei sătura, să binecuvîntezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi -a dat -o.
11. Vezi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, pînă acolo încît să nu păzeşti poruncile, rînduielile şi legile Lui, pe cari ţi le dau azi.
12. Cînd vei mînca şi te vei sătura, cînd vei zidi şi vei locui în case frumoase,
13. cînd vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul, şi crescîndu-ţi tot ce ai,
14. ia seama să nu ţi se umfle inima de mîndrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei;
15. care te -a dus în acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi înfocaţi şi scorpioni, în locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţîşnească apă din stîncacea mai tare,
16. şi care ţi -a dat să mănînci în pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, şi să-ţi facă bine apoi.
17. Vezi să nu zici în inima ta: "Tăria mea şi puterea mînii mele mi-au cîştigataceste bogăţii."
18. Ci adu-ţi aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El îţi va da putere să le cîştigi, ca să întărească legămîntul încheiat cu părinţii voştri prin jurămînt, cum face astăzi.
19. Dacă vei uita pe Domnul, Dumnezeul tău, şi vei merge după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei închina înaintea lor, vă spun hotărît azi că veţi peri.
20. Veţi peri ca şi neamurile pe cari le -a pierdut Domnul dinaintea voastră, pentrucă nu veţi asculta glasul Domnului, Dumnzeului vostru.

Capitolul 9

Aducerea aminte de răzvrătirile lui Israel

1. Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpîn pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decît tine, pe cetăţi mari şi întărite pînă la cer,
2. pe un popor mare şi înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe cari -i cunoşti şi despre cari ai auzit zicîndu-se: "Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!"
3. Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; şi tu îi vei izgoni, îi vei perde curînd, cum ţi -a spus Domnul.
4. Cînd îi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta: "Pentru bunătatea mea m'a făcut Domnul să intru în stăpînirea ţării acesteia." Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.
5. Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpînirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să împlinească astfel cuvîntul prin care Domnul S'a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.
6. Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale îţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s'o stăpîneşti; căci tu eşti un popor tare încăpăţînat.
7. Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţîţat mînia Domnului, Dumnezeului tău,în pustie. Din ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului pînă la sosirea voastră în locul acesta, tot răsvrătiţi împotriva Domnului aţi fost!
8. La Horeb, atîta aţi aţîţat mînia Domnului, încît Domnul S'a mîniat pe voi şivoia să vă nimicească.
9. Cînd m'am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămîntului pe care l -a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc pîne şi fără să beau apă;
10. şi Domnul mi -a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinzînd toate cuvintele pe cari vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua cînd tot poporul era adunat.
11. După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi -a dat cele două table de piatră, tablele legămîntului.
12. Domnul mi -a zis atunci: "Scoală-te şi pogoară-te în grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s'a stricat. S'au abătut curînd dela calea pe care le-am arătat -o; şi-au făcut un chip turnat."
13. Domnul mi -a zis: "Eu văd că poporul acesta este un popor tare încăpăţînat.
14. Lasă-mă să -i nimicesc şi să le şterg numele de subt ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decît poporul acesta."
15. M'am întors şi m'am pogorît de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legămîntului în amîndouă mînile mele.
16. M'am uitat, şi iată că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curînd dela calea pe care v'o arătase Domnul.
17. Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mînile mele, şi le-am sfărîmat subt ochii voştri.
18. M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănînc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvîrşiserăţi, făcînd ce este rău înaintea Domnului, ca să -L mîniaţi.
19. Căci mă îngrozisem la vederea mîniei şi urgiei de care era cuprins Domnulîmpotriva voastră, pînă acolo încît voia să vă nimicească. Dar Domnul m'a ascultat şi de data aceasta.
20. Domnul de asemenea era foarte mîniat şi pe Aaron, aşa încît voia să -l piardă, şi eu m'am rugat atunci şi pentru el.
21. Am luat viţelul pe care -l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărîmat pînă s'a făcut praf, şi am aruncat praful acela în pîrîul carecurgea din munte.
22. Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţîţat mînia Domnului.
23. Şi cînd v'a trimes Domnul de la Cades-Barnea, zicînd: "Suiţi-vă, şi luaţi în stăpînire ţara pe care v'o dau!" voi v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n'aţi avut credinţă în El, şi n'aţi ascultat glasul Lui.
24. V'aţi tot răsvrătit împotriva Domnului de cînd vă cunosc.
25. M'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m'am aruncat cu faţa la pămînt, pentrucă Domnul spusese că vrea să vă nimicească.
26. M'am rugat Domnului, şi am zis: "Stăpîne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat -o, în mărimea Ta, pe care ai scos -o din Egipt, prin mîna Ta cea puternică.
27. Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la îndărătniciaacestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui,
28. ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: ,Pentrucă Domnul n'avea putere să -i ducă în ţara pe care le -o făgăduise şi pentrucă -i ura, de aceea i -a scos ca să -i omoare în pustie.`
29. Totuş ei sînt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos -o din Egipt cumîna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel întins."

Capitolul 10

Tablele cele noi

1. "În vremea aceea, Domnul mi -a zis: ,Taie două table de piatră ca cele dintîi, şi suie-te la Mine pe munte; fă şi un chivot de lemn.
2. Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele cari erau scrise pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat, şi să le pui în chivot.`
3. Am făcut un chivot de lemn de salcîm, am tăiat două table de piatră ca celedintîi, şi m'am suit pe munte cu cele două table în mînă.
4. Domnul a scris pe table ce fusese scris pe cele dintîi, cele zece porunci cari vă fuseseră spuse pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării; şi Domnul mi le -a dat.
5. M'am întors apoi şi m'am pogorît de pe munte, am pus tablele în chivotul pe care -l făcusem, şi ele au rămas acolo, cum îmi poruncise Domnul.
6. Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a muritAaron, şi a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i -a urmat în slujba preoţiei.
7. Apoi deacolo au pornit la Gudgoda, şi dela Gudgoda la Iotbata, ţară unde sînt pîraie de ape.
8. În vremea aceea, Domnul a despărţit seminţia lui Levi, şi i -a poruncit să ducă chivotul legămîntului Domnului, să stea înaintea Domnului ca să -I slujească, şi să binecuvînteze poporul în Numele Lui; lucru pe care l -a făcut pînă în ziua de azi.
9. Deaceea Levi n'are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnuleste moştenirea lui, cum i -a spus Domnul, Dumnezeul tău.
10. Eu am rămas pe munte, ca şi mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Domnul m'a ascultat şi de data aceasta; Domnul n'a voit să vă nimicească.
11. Domnul mi -a zis: ,Scoală-te, du-te, şi mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpînire ţara pe care am jurat părinţilor lor că le -o voi da.`

Ce cere Dumnezeu

12. Acum, Israele, ce alta cere dela tine Domnul, Dumnezeul tău, decît să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubeşti şi să slujeşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău,
13. să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe cari ţi le dau astăzi, ca să fiifericit?
14. Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sînt cerurile şi cerurile cerurilor, pămîntul şi tot ce cuprinde el.
15. Şi numai de părinţii tăi S'a alipit Domnul ca să -i iubească; şi după ei, pe sămînţa lor, pe voi v'a ales El dintre toate popoarele, cum vedeţi azi.
16. Să vă tăiaţi dar inima împrejur, şi să nu vă mai înţepeniţi gîtul.
17. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşat, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri;
18. care face dreptate orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi -i dă hranăşi îmbrăcăminte.
19. Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
20. Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să -I slujeşti, să te alipeşti de El, şipe Numele Lui să juri.
21. El este slava ta, El este Dumnezeul tău. El a făcut în mijlocul tău aceste lucruri mari şi grozave pe cari ţi le-au văzut ochii.
22. Părinţii tăi s'au pogorît în Egipt în număr de şaptezeci de inşi; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulţime ca stelele cerului."

Capitolul 11

Aducerea aminte de minunile făcute de Dumnezeu cu poporul Său

1. Să iubeşti dar pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să păzeşti totdeauna învăţăturile Lui, legile Lui, rînduielile Lui şi poruncile Lui.
2. Recunoaşteţi astăzi-ce n'au putut recunoaşte şi vedea copiii voştri-pedepseleDomnului, Dumnezeului vostru, mărimea Lui, mîna Lui cea tare şi braţul Lui cel întins,
3. semnele Lui şi faptele pe cari le -a săvîrşit în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, şi împotriva întregei lui ţări.
4. Recunoaşteţi ce a făcut El oştirii Egiptului, cailor lui şi carălor lui, cum a făcut să vină peste ei apele mării Roşii,
5. cînd vă urmăreau, şi i -a nimicit pentru totdeauna;
6. ce v'a făcut în pustie, pînă la venirea voastră în locul acesta; ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pămîntul şi -a deschisgura şi i -a înghiţit, cu casele şi corturile lor, şi cu tot ce aveau în mijlocul întregului Israel.
7. Căci aţi văzut cu ochii voştri toate lucrurile mari pe cari le -a făcut Domnul.
8. Astfel, să păziţi toate poruncile pe cari vi le dau eu astăzi, ca să puteţi pune mîna pe ţara în care veţi trece ca s'o luaţi în stăpînire,
9. şi să aveţi zile multe în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le -ova da, lor şi seminţei lor, ţară în care curge lapte şi miere.
10. Căci ţara în stăpînirea căreia vei intra, nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde îţi aruncai sămînţa în ogoare şi le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat.
11. Ţara pe care o veţi stăpîni este o ţară cu munţi şi văi, care se adapă din ploaia cerului;
12. este o ţară de care îngrijeşte Domnul, Dumnezeul tău, şi asupra căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neîncetat ochii, dela începutul pînă la sfîrşitul anului.
13. Dacă veţi asculta de poruncile mele pe cari vi le dau astăzi, dacă veţi iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, şi dacă -I veţi sluji din toată inima voastră şidin tot sufletul vostru,
14. El va da ţării voastre ploaie la vreme, ploaie timpurie şi ploaie tîrzie, şi-ţi vei strînge grîul, mustul şi untdelemnul;
15. de asemenea va da iarbă în cîmpiile tale pentru vite, şi vei mînca şi te vei sătura.
16. Vedeţi să nu vi se amăgească inima, şi să vă abateţi, ca să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor.
17. Căci atunci Domnul S'ar aprinde de mînie împotriva voastră; ar închide cerurile, şi n'ar mai fi ploaie; pămîntul nu şi-ar mai da roadele, şi aţi pieri curînd din ţara aceea bună pe care v'o dă Domnul.

Îndemn la păzirea poruncilor

18. Puneţi-vă dar în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe cari vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mînile voastre, şi să fie ca nişte fruntarii între ochii voştri.
19. Să învăţaţi pe copiii voştri în ele, şi să le vorbeşti despre ele cînd vei fi acasă, cînd vei merge în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula.
20. Să le scrii pe uşiorii casei tale şi pe porţile tale.
21. Şi atunci zilele voastre şi zilele copiilor voştri, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le -o va da, vor fi tot atît de multe cît vor fi zilele cerurilor deasupra pămîntului.
22. Căci dacă veţi păzi toate aceste porunci pe cari vi le dau, şi dacă le veţi împlini, dacă veţi iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, veţi umbla în toate căileLui şi vă veţi alipi de El,
23. Domnul va izgoni dinaintea voastră pe toate aceste neamuri, şi vă veţi facestăpîni pe toate aceste neamuri cari sînt mai mari şi mai puternice decît voi.
24. Orice loc pe care -l va călca talpa piciorului vostru, va fi al vostru: hotarul vostru se va întinde din pustie pînă la Liban, şi de la rîul Eufrat pînă la marea de apus.
25. Nimeni nu va putea să stea împotriva voastră. Domnul, Dumnezeul vostru,va răspîndi, cum v'a spus, frica şi groaza de tine peste toată ţara în care veţimerge.

Binecuvîntarea şi blestemul

26. Iată, pun azi înaintea voastră binecuvîntarea şi blestemul:
27. binecuvîntarea, dacă veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe cari vi le dau în ziua aceasta;
28. blestemul, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, şi dacă vă veţi abate dela calea pe care v'o dau în ziua aceasta, şi vă veţi duce după alţi dumnezei pe cari nu -i cunoaşteţi.
29. Şi cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara pe care o vei lua în stăpînire, să rosteşti binecuvîntarea pe muntele Garizim, şi blestemul pe muntele Ebal.
30. Munţii aceştia sînt dincolo de Iordan, înapoia drumului care merge spre apus, în ţara Cananiţilor cari locuiesc în cîmpie, faţă în faţă cu Ghilgal, lîngăstejarii More.
31. Căci veţi trece Iordanul şi veţi intra în stăpînirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca s'o stăpîniţi, şi să locuiţi în ea.
32. Să păziţi şi să împliniţi toate legile şi poruncile pe cari vi le dau eu astăzi.

REPETIREA LEGILOR ŞI PORUNCILOR

Capitolul 12

Stîrpirea închinării la idoli

1. Iată legile şi poruncile pe cari să le păziţi şi să le împliniţi, cît veţi trăi, în ţara pe care v'o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.
2. Să nimiciţi toate locurile în cari slujesc dumnezeilor lor neamurile pe cari le veţi izgoni, fie pe munţi înalţi, fie pe dealuri, şi subt orice copac verde.
3. Să le surpaţi altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti, să le ardeţi în foc copacii închinaţi idolilor lor, să dărîmaţi chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, şi să faceţi să le piară numele din locurile acelea.

Locul şi chipul adevăratei slujbe dumnezeieşti

4. Voi să nu faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru!
5. Ci să -L căutaţi la locaşul Lui, şi să mergeţi la locul pe care -l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui.
6. Acolo să vă aduceţi arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintîi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruinţe, darurile debună voie, şi întîii-născuţi din cirezile şi turmele voastre.
7. Acolo să mîncaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să vă bucuraţi,împreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu cari vă va fi binecuvîntat Domnul, Dumnezeul vostru.
8. Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce -i place,
9. fiindcă n'aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în moştenirea pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul vostru.
10. Dar veţi trece Iordanul, şi veţi locui în ţara pe care v'o va da în stăpînire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, dupăce vă va izbăvi de toţi vrăjmaşii voştri cari vă înconjoară, şi veţi locui fără frică.
11. Atunci va fi un loc, pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintîi roade, şi darurile alese pecari le veţi face Domnului pentru împlinirea juruinţelor voastre.
12. Acolo să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre, şi Levitul care va fi în locurile voastre, căci el n'are nici parte de moşie, nici moştenire cu voi.
13. Vezi să n'aduci arderile tale de tot în toate locurile pe cari le vei vedea;
14. ci să-ţi aduci arderile de tot în locul pe care -l va alege Domnul în una din seminţiile tale, şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu.
15. Totuş, cînd vei dori, vei putea să junghii vite şi să mănînci carne în toate cetăţile tale, cît îţi va fi dat prin binecuvîntarea Domnului, Dumnezeului tău;cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor putea să mănînce din ea, cum semănîncă din căprioară şi din cerb.
16. Numai sîngele să nu -l mîncaţi, ci să -l vărsaţi pe pămînt ca apa.
17. Nu vei putea să mănînci în cetăţile tale zeciuiala din grîul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici întîii născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruinţe, nici darurile tale de bună voie, nici cele dintîi roade ale tale.
18. Ci pe acestea să le mănînci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în loculpe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul care va fi în cetăţile tale; şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe cari le vei avea.
19. Cît vei trăi în ţara ta, vezi să nu cumva să părăseşti pe Levit.
20. Cînd Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi hotarele, cum ţi -a făgăduit, şi dorinţa să mănînci carne te va face să zici: "Aş vrea să mănînc carne!" vei putea să mănînci după dorinţa ta.
21. Dacă locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze acoloNumele, este departe de tine, vei putea să tai vite din cireadă şi din turmă,cum ţi-am poruncit, şi vei putea să mănînci din ele în cetăţile tale, după dorinţa ta.
22. Să mănînci din ele cum se mănîncă din căprioară şi cerb; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor mînca şi ei amîndoi.
23. Numai, vezi să nu cumva să mănînci sîngele, căci sîngele este viaţa (sufletul); şi să nu mănînci sufletul împreună cu carnea.
24. Să nu -l mănînci, ci să -l verşi pe pămînt ca apa.
25. Să nu -l mănînci, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului.
26. Dar lucrurile pe cari vei voi să le închini Domnului şi darurile pe cari le vei aduce pentru împlinirea unei juruinţe, să te duci să le aduci în locul pe care -l va alege Domnul.
27. Să-ţi aduci arderile de tot, carnea şi sîngele, pe altarul Domnului, Dumnezeului tău: în celelalte jertfe ale tale, sîngele să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeului tău, iar carnea s'o mănînci.
28. Păzeşte şi ascultă toate aceste lucruri pe cari ţi le poruncesc, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, pe vecie, făcînd ce este bine şi ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Israel să nu se ia după Cananiţi

29. După ce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe cari le vei izgoni dinaintea ta, dupăce le vei izgoni şi te vei aşeza în ţara lor,
30. vezi să nu te laşi prins în cursă, călcînd pe urmele lor, dupăce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: "Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel."
31. Tu să nu faci aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău; căci ele slujeau dumnezeilor lor, făcînd toate urîciunile pe cari le urăşte Domnul, şi ele chiar îşi ardeau în foc fiii şi fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor.
32. Voi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe cari vi le poruncesc eu; să n'adăugaţi nimic la ele, şi să nu scoateţi nimic din ele.

Capitolul 13

Pedepsirea proorocilor mincinoşi

1. Dacă se va ridica în mijlocul tău un prooroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune,
2. şi se va împlini semnul sau minunea aceea de care ţi -a vorbit el zicînd: "Haidem după alţi dumnezei", -dumnezei pe cari tu nu -i cunoşti, -"şi să le slujim"!
3. să n'asculţi cuvintele acelui prooroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.
4. Voi să mergeţi după Domnul, Dumnezeul vostru, şi de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să -I slujiţi, şi de El să vă alipiţi.
5. Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răsvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v'a scos din ţara Egiptului şi v'a izbăvit din casa robiei, şi a voit să te abată dela calea în care ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.

Pedeapsa pentru cel ce aţîţă la inchinarea la idoli

6. Dacă fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta carese odihneşte la sînul tău, sau prietenul tău pe care -l iubeşti ca pe tine însuţi, te aţîţă în taină, zicînd: "Haidem, şi să slujim altor dumnezei!" -dumnezei pe cari nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut,
7. dintre dumnezeii popoarelor cari vă înconjoară, lîngă tine sau departe de tine, dela o margine a pămîntului pănă la cealaltă-
8. să nu te învoieşti şi să nu -l asculţi; să n'arunci spre el o privire de milă, să nu -l cruţi, şi să nu -l ascunzi.
9. Ci să -l omori; întăi mîna ta să se ridice asupra lui ca să -l omoare, şi apoi mîna întregului popor;
10. să -l ucizi cu pietre, şi să moară, pentrucă a căutat să te abată dela Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
11. Să se facă aşa, pentruca tot Israelul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai săvîrşească o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău.

Pedeapsa pentru o cetate din care ies aţîţători

12. Dacă vei auzi spunîndu-se despre una din cetăţile pe cari ţi le -a dat ca locuinţă Domnul, Dumnezeul tău:
13. "Nişte oameni răi au ieşit din mijlocul tău, şi au amăgit pe locuitorii din cetatea lor zicînd: ,Haidem şi să slujim altor dumnezei!" -dumnezei pe cari tu nu -i cunoşti-
14. să faci cercetări, să cauţi şi să întrebi cu deamănuntul. Dacă este adevărat,dacă lucrul este întemeiat, dacă urîciunea aceasta a fost făcută în mijlocul tău,
15. atunci să treci prin ascuţişul săbiei pe locuitorii din cetatea aceea, s'o nimiceşti cu desăvîrşire împreună cu tot ce va fi în ea, şi să -i treci chiar şi viteleprin ascuţişul săbiei.
16. Să strîngi toată prada în mijlocul pieţei, şi să arzi de tot cu foc cetatea şi toată prada ei, înaintea Domnului, Dumnezeului tău: să rămînă pentru totdeauna un morman de dărîmături, şi nici o dată să nu fie zidită din nou.
17. Nimic din ce va fi blestemat ca să fie nimicit cu desăvîrşire, să nu se lipească de mîna te, pentru ca Domnul să Se întoarcă din iuţimea mîniei Lui, să Se îndure de tine, să te ierte, şi să te înmulţească, după cum a jurat lucrul acesta părinţilor tăi,
18. dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind toate poruncile Lui pe cari ţi le dau astăzi, şi făcînd ce este plăcut înaintea Domnului,Dumnezeului tău.

Capitolul 14

Oprirea crestăturilor. Dobitoacele curate şi necurate

1. Voi sînteţi copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceţi crestături şi să nu vă radeţi între ochi pentru un mort.
2. Căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămîntului.
3. Să nu mănînci niciun lucru urîcios.
4. Iată dobitoacele pe cari să le mîncaţi: boul, oaia şi capra;
5. cerbul, căprioara şi bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică şi girafa.
6. Să mîncaţi din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărţită în două şi rumegă.
7. Dar să nu mîncaţi din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată şi unghia despărţită în două. Astfel, să nu mîncaţi cămila, iepurele şi iepurele de casă, cari rumegă, dar n'au copita despicată: să le priviţi ca necurate.
8. Să nu mîncaţi porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să -l priviţi ca necurat. Să nu mîncaţi din carnea lor, şi să nu vă atingeţi de trupurile lormoarte.
9. Iată dobitoacele din cari veţi mînca, din toate cele ce sînt în ape: să mîncaţidin toate cele ce au înotătoare şi solzi.
10. Dar să nu mîncaţi din niciunul din cele ce n'au înotătoare şi solzi: să le priviţi ca necurate.
11. Să mîncaţi orice pasăre curată.
12. Dar iată pe acelea pe cari nu le puteţi mînca: vulturul, gripsorul şi vulturulde mare;
13. şorecarul, şoimul, gaia şi tot ce ţine de neamul său;
14. corbul şi toate soiurile lui;
15. struţul, bufniţa, pescărelul, coroiul şi ce ţine de neamul lui;
16. huhurezul, cocostîrcul şi lebăda;
17. pelicanul, corbul de mare şi heretele,
18. barza, bătlanul şi ce ţine de neamul lui, pupăza şi liliacul.
19. Să priviţi ca necurată orice tîrîtoare care sboară: să nu mîncaţi din ea.
20. Să mîncaţi orice pasăre curată.
21. Să nu mîncaţi din nici o mortăciune; s'o dai străinului care va fi în cetăţiletale, s'o mănînce, sau s'o vinzi unui străin; căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui.

Zeciuielile

22. Să iei zeciuiala din tot ce-ţi va aduce sămînţa, din ce-ţi va aduce ogorul înfiecare an.
23. Şi să mănînci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege ca să-Şi aşeze Numele acolo, zeciuiala din grîul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, şi întîii născuţi din cireada şi turma ta, ca să te înveţi să te temi totdeauna de Domnul, Dumnezeul tău.
24. Poate cînd te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ţi poţi duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi pună acolo Numele Lui.
25. Atunci, să-ţi prefaci zeciuala în argint, să strîngi argintul acela în mînă, şi să te duci la locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău.
26. Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin şi băuturi tari, tot ce-ţi va plăcea, să le mănînci înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şisă te bucuri tu şi familia ta.
27. Să nu părăseşti pe Levitul care va fi în cetăţile tale, căci n'are nici parte demoşie, nici moştenire cu tine.
28. După trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea, şi s'o pui în cetăţile tale.
29. Atunci să vină Levitul, care n'are nici parte, nici moştenire cu tine, străinul, orfanul şi văduva, cari vor fi în cetăţile tale, şi să mănînce şi să se sature, pentrucă Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în toate lucrările pe cari le vei face cu mînile tale.

Capitolul 15

Anul de iertare

1. La fiecare şapte ani, să dai iertare.
2. Şi iată cum se va face iertarea. Cînd se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să -i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său şi pe fratele său să -i plătească datoria.
3. Vei putea să sileşti pe străin să-ţi plătească; dar să ierţi ce ai la fratele tău.
4. Totuş, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în ţara pe care ţi -o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău;
5. numai să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi.
6. Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta, cum ţi -a spus, aşa încît vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut dela ele; tu veistăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine.
7. Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mîna înaintea fratelui tău celui lipsit.
8. Ci să -i deschizi mîna, şi să -l împrumuţi cu ce -i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui.
9. Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta: "Ah! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!" Vezi să n'ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu -i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat:
10. ci să -i dai şi să nu dai cu părere de rău în inimă; căci pentru aceasta te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările de cari te vei apuca.
11. Totdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta: "Să-ţi deschizi mîna faţă de fratele tău, fată de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta."

Slobozirea robilor cumpăraţi

12. Dacă unul din fraţii tăi evrei, bărbat sau femeie, se vinde ţie, să-ţi slujească şase ani; dar în anul al şaptelea, să -i dai drumul dela tine şi să fie slobod.
13. Şi cînd îi vei da drumul ca să se ducă slobod dela tine, să nu -i dai drumul cu mîna goală;
14. să -i dai daruri din cireada ta, din aria ta, din teascul tău, din ce vei avea, prin binecuvîntarea Domnului, Dumnezeului tău.
15. Să-ţi aduci aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi că Domnul, Dumnezeul tău, te -a răscumpărat: de aceea îţi dau astăzi porunca aceasta.
16. Dacă însă robul tău îţi va zice: "Nu vreau să ies dela tine," -pentrucă te iubeşte, pe tine şi casa ta, şi se simte bine la tine, -
17. atunci să iei o sulă şi să -i găureşti urechea de uşă, şi să-ţi fie rob pentru totdeauna. Tot aşa să faci şi cu roaba ta.
18. Să nu-ţi pară rău cînd îl vei lăsa să plece slobod dela tine, căci ţi -a slujit şase ani, ceea ce face de două ori cît simbria unui om tocmit cu plată; şi Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta în tot ce vei face.
19. Să închini Domnului, Dumnezeului tău, pe orice întîi născut de parte bărbătească din cireada şi turma ta. Să nu munceşti cu întîiul născut al vacii tale, să nu tunzi pe întîiul născut al oilor tale.
20. Să -l mănînci în fiecare an, tu şi familia ta înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El.
21. Dacă are vreun cusur, dacă este şchiop sau orb, sau are vreo meteahnă trupească, să nu -l aduci ca jertfă Domnului, Dumnezeului tău.
22. Să -l mănînci în cetăţile tale: cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor putea să -l mănînce amîndoi, cum se mănîncă acum căprioara sau cerbul.
23. Numai sîngele să nu i -l mănînci, ci să -l verşi pe pămînt ca apa.

Capitolul 16

Paştele

1. Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te -a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.
2. Să jertfeşti Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, în locul pe care -l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo.
3. În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîne dospită, ci şapte zile să mănînci azimi, pînea întristării, căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua cînd ai ieşit din ţara Egiptului.
4. Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea ţării tale, timp de şapte zile; şi nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi în seara celei dintîi zile să nu fiepăstrată peste noapte pînă dimineaţa.
5. Nu vei putea să jertfeşti Paştele în vreunul din locurile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă;
6. ci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele în el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.
7. Să fierbi vita tăiată, şi s'o mănînci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa, vei putea să te întorci şi să te duci în corturile tale.
8. Şase zile, să mănînci azimi, şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea.

Sărbătoarea săptămînilor

9. Să numeri şapte săptămîni; de cînd vei începe seceratul grîului, să începi sănumeri şapte săptămîni.
10. Apoi să prăznuieşti sărbătoarea săptămînilor, şi să aduci daruri de bună voie, după binecuvîntarea pe care ţi -o va da Domnul, Dumnezeul tău.
11. Să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, Levitul care va fi în cetăţile tale, şi străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în mijlocul tău.
12. Să-ţi aduci aminte că ai fost rob în Egipt, şi să păzeşti şi să împlineşti legile acestea.

Sărbătoarea corturilor

13. Să prăznuieşti sărbătoarea corturilor şapte zile, dupăce îţi vei strînge roadele din arie şi din teasc.
14. Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta,şi Levitul, străinul, orfanul şi văduva cari vor fi în cetăţile tale.
15. Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta în toate rodurile tale şi în tot lucrul mînilor tale, şi de aceea să fii vesel.
16. De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămînilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se înfăţişeze cu mînile goale înaintea Domnului.
17. Fiecare să dea ce va putea, după binecuvîntarea pe care i -o va da Domnul,Dumnezeul tău.

Aşezarea judecătorilor

18. Să pui judecători şi dregători în toate cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, după seminţiile tale; şi ei să judece poporul cu dreptate.
19. Să n'atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii înţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi.
20. Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpîneşti ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

Idolii şi stîlpii

21. Să nu-ţi aşezi niciun idol de lemn lîngă altarul pe care -l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău.
22. Să nu ridici nici stîlpi idoleşti, cari sînt urîţi de Domnul, Dumnezeul tău.

Capitolul 17

Închinarea la idoli

1. Să n'aduci jertfă Domnului, Dumnezeului tău, vreun bou, sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreo meteahnă trupească; căci ar fi o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Pedeapsa pentru închinarea la idoli

2. Se va găsi poate în mijlocul tău, într'una din cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi care să calce legămîntul Lui;
3. care să meargă după alţi dumnezei ca să le slujească şi să se închine înaintea lor, după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, aşa cum eu n'am poruncit.
4. De îndată ce vei lua cunoştinţă şi vei afla lucrul acesta, să faci cercetări amănunţite. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este întemeiat, dacă urîciunea aceasta a fost săvîrşită în Israel,
5. atunci să aduci la porţile cetăţii tale pe bărbatul sau femeia care va fi vinovat de această faptă rea, şi să ucizi cu pietre sau să pedepseşti cu moartea pe bărbatul acela sau pe femeia aceea.
6. Cel vinovat de moarte să fie omorît pe mărturia a doi sau trei martori; să nufie omorît pe mărturia unui singur martor.
7. Întăi mîna martorilor să se ridice asupra lui ca să -l omoare, şi apoi mîna întregului popor. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.

Scaunul de judecată

8. Dacă ţi se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor, lao neînţelegere, sau la o rănire, şi va da prilej la ceartă în lăuntrul cetăţii tale, să te scoli şi să te sui la locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău.
9. Să te duci la preoţi, Leviţi, şi la cel ce va împlini atunci slujba de judecător;să -i întrebi, şi ei îţi vor spune hotărîrea legii.
10. Să faci cum îţi vor spune ei în locul pe care -l va alege Domnul, şi să ai grijă să faci cum te vor învăţa ei.
11. Să faci după legea pe care te vor învăţa şi după hotărîrea pe care o vor rostiei, să nu te abaţi dela ce-ţi vor spune ei, nici la dreapta nici la stînga.
12. Omul care, din mîndrie, nu va asculta de preotul pus acolo ca să slujeascăDomnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoţi astfel răul din mijlocul lui Israel,
13. pentruca tot poporul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai îngîmfe.

Lege pentru împărat

14. Dupăce vei intra în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, şi o vei stăpîni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa, şi vei zice: "Vreau să pun peste mine un împărat, ca toate neamurile cari mă înconjoară," -
15. să pui peste tine ca împărat pe acela pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, şi anume să iei un împărat din mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău.
16. Dar să n'aibă mulţi cai, şi să nu întoarcă pe popor în Egipt ca să aibă mulţicai; căci Domnul v'a zis: "Să nu vă mai întoarceţi pe drumul acela."
17. Să n'aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima; şi să nu strîngă mari grămezi de argint şi aur.
18. Cînd se va aşeza pe scaunul de domnie al împărăţiei lui, să scrie pentru el,într'o carte, o copie a acestei legi, pe care s'o ia dela preoţii din neamul Leviţilor.
19. Va trebui s'o aibă cu el şi s'o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate poruncile acestea,
20. pentruca inima lui să nu se înalţe mai pe sus de fraţii lui, şi să nu se abatădela poruncile acestea nici la dreapta nici la stînga, şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.

Capitolul 18

Drepturile preoţilor şi Leviţilor

1. Preoţii, Leviţii, şi toată seminţia lui Levi, să n'aibă nici parte de moşie, nici moştenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc în cinsteaDomnului şi din darurile aduse Domnului.
2. Să n'aibă moştenire în mijlocul fraţilor lor: Domnul va fi moştenirea lor, cum le -a spus.
3. Iată care va fi dreptul preoţilor dela popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou,fie miel, să dea preotului spata, fălcile şi pîntecele.
4. Să -i dai cele dintîi roade din grîul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, şi pîrga din lîna oilor tale;
5. căci pe el l -a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate seminţiile, ca să facă slujba în Numele Domnului, el şi fiii lui, în toate zilele.
6. Cînd va pleca un Levit din una din cetăţile tale, din locul unde locuieşte el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorinţă a sufletului său, în locul pe care -l va alege Domnul,
7. şi va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca toţi fraţii lui Leviţi cari stau înaintea Domnului:
8. va primi ca hrană o parte la fel cu a lor, şi, pe lîngă ea, se va bucura şi de veniturile ieşite din vînzarea averii lui părinteşti.

Ghicirea şi vrăjitoria

9. Dupăce vei intra în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te înveţi să faci după urîciunile neamurilor acelora.
10. Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor,
11. de descîntător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morţi.
12. Căci oricine face aceste lucruri este o urîciune înaintea Domnului; şi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuridinaintea ta.
13. Tu să te ţii în totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tău.
14. Căci neamurile acelea pe cari le vei izgoni, ascultă de cei ce citesc în stele şi de ghicitori; dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ţi îngăduie lucrul acesta.

Un mare prooroc

15. Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un prooroc ca mine: să ascultaţi de el!
16. Astfel el va răspunde la cererea pe care ai făcut -o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, în ziua adunării poporului, cînd ziceai: "Să nu mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor."
17. Atunci Domnul mi -a zis: "Ce au zis ei, este bine.
18. Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvinteleMele în gura lui, şi el le va spune tot ce -i voi porunci Eu.
19. Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe cari le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală.
20. Dar proorocul care va avea îndrăsneala să spună în Numele Meu un cuvîntpe care nu -i voi porunci să -l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, proorocul acela să fie pedepsit cu moartea."
21. Poate că vei zice în inima ta: "Cum vom cunoaşte cuvîntul pe care nu -l vaspune Domnul?"
22. Cînd ceeace va spune proorocul acela în Numele Domnului nu va avea locşi nu se va întîmpla, va fi un cuvînt pe care nu l -a spus Domnul. Prooroculacela l -a spus din îndrăsneală: să n'ai teamă de el.

Capitolul 19

Cetăţile de scăpare

1. Dupăce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile acelea a cărorţară ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, dupăce le vei izgoni şi vei locui în cetăţile şi în casele lor,
2. să desparţi trei cetăţi în mijlocul ţării pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău.
3. Să faci drumuri, şi să împarţi în trei părţi ţinutul ţării pe care ţi -o va da camoştenire Domnul, Dumnezeul tău. Să faci aşa, pentruca orice ucigaş să poată fugi în cetăţile acestea.
4. Legea aceasta să fie pentru ucigaşul care va fugi acolo ca să-şi scape viaţa, cînd va omorî fără voie pe aproapele său, fără să -i fi fost vrăjmaş mai înainte.
5. Aşa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridicăsecurea cu mîna, ca să taie copacul, ferul scapă din coadă, loveşte pe tovarăşul său, şi -l omoară. Atunci el să fugă într'una din cetăţile acestea ca să-şi scape viaţa;
6. pentru ca nu cumva răsbunătorul sîngelui, aprins de mînie şi urmărind pe ucigaş, să -l ajungă, fiind prea lung drumul, şi să lovească de moarte pe cel cenu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaş aproapeluisău.
7. De aceea îţi dau porunca aceasta: Să desparţi trei cetăţi.
8. Cînd Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi -o va da,
9. -numai să păzeşti şi să împlineşti toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să umbli totdeauna pe căile Lui-atunci să mai adaugi trei cetăţi la cele trei,
10. pentruca să nu fie vărsat sîngele celui nevinovat în mijlocul ţării pe care ţi -o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, şi astfel să fii vinovat de omor.
11. Dar dacă un om fuge într'una din aceste cetăţi, dupăce a întins laţuri aproapelui său din vrăjmăşie împotriva lui, dupăce s'a aruncat asupra lui şi l -a lovit aşa încît i -a pricinuit moartea,
12. bătrînii din cetatea lui să trimeată să -l prindă şi să -l dea în mînile răzbunătorului sîngelui, ca să moară.
13. Să n'ai milă de el, şi să ştergi din Israel sîngele celui nevinovat, ca să fii fericit.

Martorii mincinoşi

14. Să nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoşii tăi, în moştenirea pe care vei avea -o în ţara pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău.
15. Un singur martur nu va fi deajuns împotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi întemeiat decît pe mărturia a doi sau trei marturi.
16. Cînd un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să -l învinuiască de vreo nelegiuire,
17. cei doi oameni cu pricina să se înfăţişeze înaintea Domnului, înaintea preoţilor şi judecătorilor cari vor fi atunci în slujbă.
18. Judecătorii să facă cercetări amănunţite. Dacă se va afla că martorul acelaeste un martor mincinos, şi că a făcut o mărturisire mincinoasă împotriva fratelui său,
19. atunci să -i faceţi cum avea el de gînd să facă fratelui său. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.
20. În felul acesta, ceilalţi vor auzi şi se vor teme, şi nu se va mai face o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău.
21. Să n'ai nici o milă, ci să ceri: viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior.

Capitolul 20

Scutirile de militărie

1. Cînd vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, şi vei vedea cai şi cară, şi un popor mai mare la număr de cît tine, să nu te temi de ei, căci Domnul,Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
2. La apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului.
3. Să le spună: "Ascultă, Israele! Voi astăzi sînteţi aproape de luptă împotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se turbure inima, fiţi fără teamă, nu vă spăimîntaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor.
4. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mîntuiască.
5. Mai marii oştirii să vorbească apoi poporului şi să zică: "Cine a zidit o casănouă, şi nu s'a aşezat încă în ea, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să se aşeze altul în ea.
6. Cine a sădit o vie, şi n'a mîncat încă din ea, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să mănînce altul din ea.
7. Cine s'a logodit cu o femeie, şi n'a luat -o încă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi s'o ia altul".
8. Mai marii oştirii să vorbească mai departe poporului, şi să spună: "Cine este fricos şi slab la inimă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moaie inima fraţilor lui".
9. După ce mai marii oştirii vor isprăvi de vorbit poporului, să aşeze pe căpeteniile oştirii în fruntea poporului.

Cum să se poarte cu cetăţile vrăjmaşe

10. Cînd te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s'o îmbii cu pace.
11. Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în easă-ţi dea bir şi să-ţi fie supus.
12. Dacă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă război cu tine, atunci s'o împresori.
13. Şi dupăce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mînile tale, să treci prin ascuţişul săbiei pe toţi cei de parte bărbătească.
14. Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănînci toată prada vrăjmaşilor tăi, pe cari ţi -i va da în mînă Domnul, Dumnezeul tău.
15. Aşa să faci cu toate cetăţile cari vor fi foarte departe de tine, şi cari nu facparte din cetăţile neamurilor acestora.
16. Dar în cetăţile popoarelor acestora, a căror ţară ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.
17. Ci să nimiceşti cu desăvîrşire popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,
18. ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urîciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.
19. Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care eşti în război, ca s'o cucereşti, pomii să nu -i strici, tăindu -i cu securea; să mănînci din ei şi să nu -i tai;căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine?
20. Numai copacii pe cari -i vei şti că nu sînt pomi buni de mîncat, vei putea să -i strici şi să -i tai, şi vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii careeste în război cu tine, pînă va cădea.

Capitolul 21

Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuţi

1. Dacă, în ţara pe care ţi -o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte întins în mijlocul unui cîmp un om ucis, fără să se ştie cine l -a lovit,
2. bătrînii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea dela trupul mort pînă în cetăţile de primprejur.
3. Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras lajug.
4. Să ducă viţeaua aceea într'o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară nici nu se seamănă; şi acolo, să taie capul viţelei în vale.
5. Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi; căci pe ei i -a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să -I slujească şi să binecuvinteze în Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască în orice ceartă şi în orice rănire.
6. Toţi bătrînii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele mînile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul în vale.
7. Şi, luînd cuvîntul, să zică: "Mînile noastre n'au vărsat sîngele acesta, şi ochii noştri nu l-au văzut vărsîndu-se.
8. Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sîngele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel." Şi sîngele acela nu -i va fi pus în socoteală.
9. Astfel trebuie să curăţi din mijlocul tău sîngele nevinovat, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului.

Prinşii de război. Drepturile întîilor născuţi

10. Cînd vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul îi dă înmînile tale, şi vei lua prinşi din ei,
11. poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă, şi vei dori s'o iei de nevastă.
12. Atunci s'o aduci înlăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile,
13. să-şi lepede hainele pe cari le purta cînd a fost prinsă, să locuiască în casa ta, şi să plîngă pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să -i fii bărbat, şi ea să-ţi fie nevastă.
14. Dacă nu-ţi va mai place, s'o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s'o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca cu o roabă, pentrucă ai înjosit -o.
15. Dacă un om, care are două neveste, iubeşte pe una şi nu iubeşte pe cealaltă, şi dacă are copii cu ele, din cari întîiul născut este dela nevasta pe care n'o iubeşte,
16. cînd îşi va împărţi averile între fiii lui, nu va putea face întîi născut pe fiulaceleia pe care o iubeşte, în locul fiului aceleia pe care n'o iubeşte, şi care este întîiul născut.
17. Ci să recunoască de întîi născut pe fiul aceleia pe care n'o iubeşte, şi să -i dea o parte îndoită din averea lui; căci fiul acesta este cel dintîi rod al puterii lui, şi lui i se cuvine dreptul de întîi născut.

Fiii neascultători

18. Dacă un om are un fiu neascultător şi îndărătnic, care n'ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu -i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit,
19. tatăl şi mama să -l ia, şi să -l ducă la bătrînii cetăţii lui şi la poarta locului în care locuieşte.
20. Să spună bătrînilor cetăţii lui: "Iată, fiul nostru este neascultător şi îndărătnic, n'ascultă de glasul nostru, şi este lacom şi beţiv."
21. Şi toţi oamenii din cetatea lui să -l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

Despre cei spînzuraţi

22. Dacă se va omorî un om care a săvîrşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, şi l-ai spînzurat de un lemn,
23. trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn; ci să -l îngropi în aceeaş zi, căci cel spînzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci ţara pecare ţi -o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Capitolul 22

Dobitoacele şi lucrurile rătăcite

1. Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocoleşti, ci să le aduci la fratele tău.
2. Dacă fratele tău nu locuieşte lîngă tine, şi nu -l cunoşti, să iei dobitocul la tine acasă, şi să rămînă la tine pînă ce -l cere fratele tău; şi atunci să i -l dai.
3. Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui, şi tot aşa să faci cu orice lucru pierdut de el şi găsit de tine: să nu le ocoleşti.
4. Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu -l ocoleşti, ci să -i ajuţi să -l ridice.

Amestecul seminţelor şi ţesăturilor

5. Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
6. Dacă întîlneşti pe drum un cuib de pasăre, într'un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă şi mama lor şezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei şi pe mamaşi pe puii ei,
7. ci să dai drumul mamei şi să nu iei decît puii, ca să fii fericit şi să ai zile multe.
8. Cînd zideşti o casă nouă, să-ţi faci un pălimar împrejurul acoperişului, ca sănu aduci vină de sînge asupra casei tale, dacă s'ar întîmpla să cadă cineva de pe ea.
9. Să nu sameni în via ta două feluri de seminţe, ca nu cumva să întinezi şi rodul seminţei pe care ai sămănat -o şi rodul viei.
10. Să nu ari cu un bou şi un măgar înjugaţi împreună.
11. Să nu porţi o haină ţesută din felurite fire, din lînă şi in unite împreună.
12. Să faci ciucuri la cele patru colţuri ale hainei cu care te vei înveli.

Pedeapsa pentru curvie

13. Dacă un om, care şi -a luat o nevastă şi s'a împreunat cu ea, o urăşte
14. apoi, o învinuieşte de lucruri nelegiuite şi -i scoate nume rău, zicînd: "Am luat pe femeia aceasta, m'am apopiat de ea, şi n'am găsit -o fecioară", -
15. atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă înaintea bătrînilor cetăţii, la poartă.
16. Tatăl fetei să spună bătrînilor: "Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, şi el a început s'o urască;
17. acum o învinuieşte de lucruri nelegiuite, zicînd: ,N'am găsit fecioară pe fiică-ta.` Dar iată semnele fecioriei fetei mele." Şi să desfacă haina ei înaintea bătrînilor cetăţii.
18. Bătrînii cetăţii să ia atunci pe omul acela şi să -l pedepsească;
19. şi, pentrucă a scos nume rău unei fecioare din Israel, să -l osîndească la o gloabă de o sută sicli de argint, pe cari să -i dea tatălui fetei. Ea să rămînă nevasta lui, şi el nu va putea s'o gonească toată viaţa lui.
20. Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s'a găsit fecioară,
21. să scoată pe fată la uşa casei tatălui ei; să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate, şi să moară, pentrucă a săvîrşit o mişelie în Israel, curvind în casa tatălui ei. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.

Pedeapsa pentru preacurvie

22. Dacă se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amîndoi: şi bărbatul care s'a culcat cu femeia, şi femeia. Să curăţi astfel răul din mijlocul lui Israel.
23. Dacă o fată fecioară este logodită, şi o întîlneşte un om în cetate şi se culcă cu ea,
24. să -i aduceţi pe amîndoi la poarta cetăţii, să -i ucideţi cu pietre, şi să moarăamîndoi: fata, pentrucă n'a ţipat în cetate, şi omul, pentrucă a necinstit penevasta aproapelui său. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.
25. Dar dacă omul acela întîlneşte în cîmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s'a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea.
26. Fetei să nu -i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moarte, căci e ca şi cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui şi -l omoară.
27. Fata logodită, pe care a întîlnit -o omul acela pe cîmp, a putut să strige fără să fie cineva să -i sară în ajutor.
28. Dacă un om întîlneşte o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, şi se întîmplă să fie prinşi,
29. omul care s'a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint; şi,pentrucă a necinstit -o, s'o ia de nevastă, şi nu va putea s'o gonească, toată viaţa lui.
30. Nimeni să nu ia pe nevasta tatălui său, şi nici să nu ridice învelitoarea tatălui său.

Capitolul 23

Cei primiţi în adunare

1. Cel scopit sau famenul să nu intre în adunarea Domnului.
2. Cel născut din curvie să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam al lui să nu intre în adunarea Domnului.
3. Amonitul şi Moabitul să nu intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam, pe vecie,
4. pentru că nu v'au ieşit înainte cu pîne şi apă, pe drum, la ieşirea voastră dinEgipt, şi pentru că au adus, pe preţ de argint, împotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor din Mesopotamia, ca să te blesteme.
5. Dar Domnul, Dumnezeul tău, n'a voit să asculte pe Balaam; şi Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela în binecuvîntare, pentru că tu eştiiubit de Domnul, Dumnezeul tău.
6. Să nu-ţi pese nici de propăşirea lor, nici de bună starea lor, toată viaţa ta, pevecie.
7. Să nu urăşti pe Edomit, căci este fratele tău; să nu urăşti pe Egiptean, căci ai fost străin în ţara lui:
8. fiii cari li se vor naşte, în al treilea neam, să intre în adunarea Domnului.

Curăţia în tabără

9. Cînd vei ieşi cu oastea împotriva vrăjmaşilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău.
10. Dacă va fi la tine cineva care să nu fie curat, în urma vreunei întîmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără, şi să nu intre în tabără;
11. spre seară, să se scalde în apă, şi după asfinţitul soarelui va putea să se întoarcă în tabără.
12. Să ai un loc afară din tabără, şi acolo să ieşi afară.
13. Între uneltele tale să ai o lopată, cu care să sapi şi să-ţi acoperi murdăriile ieşite din tine, cînd vei ieşi afară.
14. Căci Domnul Dumnezeul tău, merge în milocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mînă pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfîntă, pentruca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat, şi să nu Se abată dela tine.

Robii fugiţi. Darurile din curvie

15. Să nu dai înapoi stăpînului său pe un rob care va fugi la tine dupăce l -a părăsit.
16. Să rămînă la tine, în mijlocul tău, în locul pe care -l va alege el, într'una din cetăţile tale, unde îi va plăcea: să nu -l asupreşti.
17. Să nu fie nicio curvă din fetele lui Israel, şi să nu fie niciun sodomit din fiii lui Israel.
18. Să n'aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, cîştigul unei curve, nici preţul unui cîne, ca împlinire a unei juruinţe oarecare; căci şi unul şi altul sînt o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Împrumuturile cu dobîndă

19. Să nu ceri nicio dobîndă dela fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobîndă.
20. Dela străin vei putea să iei dobîndă, dar dela fratele tău să nu iei, pentrucaDomnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în tot ce vei face în ţara pe care o vei lua în stăpînire.

Juruinţele. - Strugurii şi spicele

21. Dacă faci o juruinţă Domnului, Dumnezeului tău, să nu pregeţi s'o împlineşti; căci Domnul, Dumnezeul tău, îţi va cere socoteala, şi te vei face vinovat de un păcat.
22. Dacă te fereşti să faci o juruinţă, nu faci un păcat.
23. Dar să păzeşti şi să împlineşti ce-ţi va ieşi de pe buze, şi anume juruinţele pe cari le vei face de bună voie Domnului, Dumnezeului tău, şi pe cari le veirosti cu gura ta.
24. Dacă intri în via aproapelui tău, vei putea să mănînci struguri, după plac, pînă te vei sătura; dar în vas să nu iei.
25. Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice cu mîna, darsecerea în holdele aproapelui tău, să n'o pui.

Capitolul 24

Cartea de despărţire

1. Cînd cineva îşi va lua o nevastă şi se va însura cu ea, şi s'ar întîmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva ruşinos în ea, să -i scrie o carte de despărţire, şi, după ce -i va da -o în mînă, să -i dea drumul din casa lui.
2. Ea să iasă de la el, să plece, şi va putea să se mărite după un alt bărbat.
3. Dacă şi acesta din urmă începe s'o urască, îi scrie o carte de despărţire, şi după ce i -o dă în mînă, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat -o de nevastă, moare,
4. atunci bărbatul dintîi, care îi dăduse drumul, nu va putea s'o ia iarăş de nevastă, după ce s'a pîngărit ea, căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi -o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Furarea unui om. - Leproşii

5. Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă la oaste, şi să nu se punănici o sarcină peste el; să fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, şi să veselească astfel pe nevasta pe care şi -a luat -o.
6. Să nu iei zălog cele două pietre de rîşniţă, nici chiar piatra de rîşniţă de deasupra; căci ar însemna că iei zălog însăş viaţa cuiva.
7. Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din fraţii lui, pe vreunul din copiii lui Israel, şi să -l fi făcut rob sau să -l fi vîndut, hoţul acela să fie pedepsit cu moartea. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.
8. Ia seama bine şi păzeşte-te de rana leprei; şi să faceţi tot ce vă vor învăţa preoţii dintre Leviţi, să aveţi grijă să lucraţi după poruncile pe cari li le-am dat.
9. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, Mariei, pe drum, la ieşirea voastră din Egipt.

Simbriaşii

10. Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să -i iei lucrul pus zălog;
11. ci să stai afară, şi cel pe care l-ai împrumutat să-ţi aducă afară lucrul pus zălog.
12. Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog dela el la tine;
13. să i -l dai înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui, şi să te binecuvinteze; şi lucrul acesta ţi se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
14. Să nu nedreptăţeşti pe simbriaşul sărac şi nevoiaş, fie că este unul din fraţii tăi, fie că este unul din străinii cari locuiesc în ţara ta, în cetăţile tale.
15. Să -i dai plata pentru ziua lui înainte de apusul soarelui; căci e sărac, şi o doreşte mult. Altfel, ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovatde un păcat.
16. Să nu omori pe părinţi pentru copii, şi să nu omori pe copii pentru părinţi;fiecare să fie omorît pentru păcatul lui.
17. Să nu te atingi de dreptul străinului şi al orfanului, şi să nu iei zălog hainavăduvei.
18. Să-ţi aduci aminte că ai fost rob în Egipt, şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo; de aceea îţi dau aceste porunci ca să le împlineşti.

Drepturile străinului, orfanului şi văduvei

19. Cînd îţi vei secera ogorul, şi vei uita un snop pe cîmp, să nu te întorci să -l iei: să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentruca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în tot lucrul mînilor tale.
20. Cînd îţi vei scutura măslinii, să nu culegi a două oară roadele rămase pe ramuri: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.
21. Cînd îţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinele cari rămîn pe urma ta: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.
22. Adu-ţi aminte că ai fost rob în ţara Egiptului; de aceea îţi dau poruncile acestea, ca să le împlineşti.

Capitolul 25

Certurile

1. Cînd doi oameni vor avea o ceartă între ei, şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat să -i dea drumul, iar pe cel vinovat să -l osîndească.
2. Dacă cel vinovat este osîndit să fie bătut, judecătorul să pună să -l întindă lapămînt şi să -i dea în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui.
3. Să nu pună să -i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dîndu -i mai multe lovituri decît atît, fratele tău să fie înjosit înaintea ta.
4. Să nu legi gura boului, cînd treieră grîul.

Căsătoria între cumnat şi cumnată

5. Cînd fraţii vor locui împreună, şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s'o ia de nevastă, şi să se însoare cu ea ca cumnat.
6. Întîiul născut, pe care -l va naşte, să moştenească pe fratele cel mort şi să -ipoarte numele, pentruca numele acesta să nu fie şters din Israel.
7. Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta cetăţii,la bătrîni, şi să spună: "Cumnatul-meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat."
8. Bătrînii cetăţii să -l cheme, şi să -i vorbească. Dacă el stăruieşte, şi zice: "Nuvreau s'o iau,"
9. atunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrînilor, să -i scoată încălţămintea din picior, şi să -l scuipe în faţă. Şi luînd cuvîntul, să zică: "Aşa să se facă omului care nu voieşte să ridice casa fratelui său."
10. Şi casa lui se va numi în Israel "casa celui descălţat".
11. Cînd doi oameni se vor certa unul cu altul, şi nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mîna celui ce -l loveşte, dacă întinde mîna şi apucă pe acesta din urmă de părţile ruşinoase,
12. să -i tai mîna: să n'ai nicio milă de ea.

Cîntăreala dreaptă

13. Să n'ai în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică.
14. Să n'ai în casă două feluri de efă, una mare şi alta mică.
15. Ci să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentruca să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.
16. Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvîrşeşte o nedreptate, este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Nimicirea Amaleciţilor

17. Adu-ţi aminte ce ţi -a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt:
18. cum te -a întîlnit pe drum, şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s'a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se tîrau la coadă, cînd erai obosit şi sleit de puteri.
19. Cînd îţi va da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţivrăjmaşii cari te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi -o dă ca moştenire şi spre stăpînire, să ştergi pomenirea lui Amalec de subt ceruri: să nu uiţi lucrul acesta.

Capitolul 26

Cele dintîi roade

1. Cînd vei intra în ţara pe care ţi -o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, cînd o vei stăpîni şi te vei aşeza în ea,
2. să iei cele dintîi roade din toate rodurile pe cari le vei scoate din pămînt, înţara pe care ţi -o dă Domnul Dumnezeul tău, să le pui într'un coş, şi să te duci la locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo.
3. Să te duci la preotul care va fi în zilele acelea, şi să -i spui: "Mărturisesc astăzi înaintea Domnului, Dumnezeului tău, că am intrat în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor noştri că ne -o va da."
4. Preotul să ia coşul din mîna ta, şi să -l pună înaintea altarului Domnului, Dumnezeului tău.
5. Apoi să iei iarăş cuvîntul, şi să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: "Tatăl meu era un Arameu pribeag, gata să piară; s'a pogorît în Egipt cu puţini inşi, şi s'a aşezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic şi mare la număr.
6. Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, şi ne-au supus la grea robie.
7. Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne -a auzit glasul, şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre.
8. Şi Domnul ne -a scos din Egipt, cu mînă tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşătoare, cu semne şi minuni.
9. El ne -a adus în locul acesta, şi ne -a dat ţara aceasta, ţară în care curge lapte şi miere.
10. Acum iată, aduc cele dintîi roade din rodurile pămîntului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!" Să le pui înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te închini înaintea Domnului Dumnezeului tău.
11. Apoi să te bucuri, cu Levitul şi cu străinul care va fi în mijlocul tău, de toate bunurile pe cari ţi le -a dat Domnul, Dumnezeul tău, ţie şi casei tale.

Zeciuielile din anul al treilea

12. După ce vei isprăvi de luat toată zeciuiala din rodurile tale, în anul al treilea, anul zeciuielii, s'o dai Levitului, străinului, orfanului şi văduvei; şi ei sămănînce şi să se sature, în cetăţile tale.
13. Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: "Am scos din casa mea ce este sfinţit, şi l-am dat Levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după toate poruncile pe cari mi le-ai dat Tu; n'am călcat, nici n'am uitat niciuna din poruncile Tale.
14. N'am mîncat nimic din aceste lucruri în timpul meu de jale, n'am îndepărtat nimic din ele pentru vre o întrebuinţare necurată, şi n'am dat nimic din ele cu prilejul unui mort; am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe cari mi le-ai dat.
15. Priveşte din locaşul Tău cel sfînt, din ceruri, şi binecuvintează pe poporul Tău Israel, şi ţara pe care ne-ai dat -o, cum ai jurat părinţilor noştri, ţara aceasta în care curge lapte şi miere."

Îndemn la ascultarea de Domnul

16. Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi porunceşte să împlineşti legile şi poruncile acestea; să le păzeşti şi să le împlineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău.
17. Astăzi, tu ai mărturisit înaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla în căile Lui, vei păzi legile, poruncile şi rînduielile Lui, şi vei asculta de glasul Lui.
18. Şi azi, Domnul ţi -a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ţi -a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui,
19. şi îţi va da asupra tuturor neamurilor pe cari le -a făcut: întîietate în slavă, în faimă şi în măreţie, şi vei fi un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ţi -a spus."

BINECUVÎNTĂRI ŞI BLESTEMURI

Capitolul 27

Legea să se scrie şi să se citească

1. Moise şi bătrînii lui Israel au dat următoarea poruncă poporului: "Păziţi toate poruncile pe cari vi le dau astăzi.
2. Dupăce veţi trece Iordanul, ca să intraţi în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să ridici nişte pietre mari, şi să le tencuieşti cu var.
3. Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele din legea aceasta, dupăce vei trece Iordanul, ca să intri în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, ţară în care curge lapte şi miere, cum ţi -a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi.
4. Dupăce veţi trece Iordanul, să ridicaţi pe muntele Ebal pietrele acestea, pe cari vă poruncesc azi să le ridicaţi, şi să le tencuiţi cu var.
5. Acolo, să zideşti un altar Domnului, Dumnezeului tău, un altar de pietre, peste cari să nu treacă ferul;
6. din pietre întregi să zideşti altarul Domnului, Dumnezeului tău. Să aduci pealtarul acesta arderi de tot Domnului, Dumnezeului tău;
7. să aduci jertfe de mulţămire, şi să mănînci acolo şi să te bucuri înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
8. Să scrii pe aceste pietre toate cuvintele legii acesteia, săpîndu-le foarte desluşit."
9. Moise şi preoţii din neamul Leviţilor au vorbit întregului Israel, şi au zis: "Israele, ia aminte şi ascultă! Astăzi, tu te-ai făcut poporul Domnului, Dumnezeului tău.
10. Să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, şi să împlineşti poruncileşi legile Lui pe cari ţi le dau astăzi."

Binecuvîntările de pe muntele Garizim, şi blestemurile de pe muntele Ebal

11. În aceeaş zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului:
12. "După ce veţi trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin, să stea pe muntele Garizim, ca să binecuvinteze poporul;
13. iar Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali, să stea pe muntele Ebal, casă rostească blestemul.
14. Şi Leviţii să ia cuvîntul, şi să spună cu glas tare întregului Israel:
15. "Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căcieste o urîciune înaintea Domnului, un lucru ieşit din mîni de meşter, şi care -l va pune într'un loc ascuns!" --Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
16. "Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
17. "Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
18. "Blestemat să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
19. "Blestemat să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului şi văduvei!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
20. "Blestemat să fie cel ce se va culca cu nevasta tatălui său, căci ridică învelitoarea tatălui său!" --Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
21. "Blestemat să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!" --Şi tot poporulsă răspundă: "Amin!"
22. "Blestemat să fie cel ce se va culca cu soru-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
23. "Blestemat să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
24. "Blestemat să fie cel ce va lovi pe aproapele lui în ascuns!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
25. "Blestemat să fie cel ce va primi un dar ca să verse sîngele celui nevinovat!" -Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"
26. "Blestemat să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia, şi cine nu le va face!" --Şi tot poporul să răspundă: "Amin!"

Capitolul 28

Binecuvîntările

1. Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind şi împlinind toate poruncile Lui pe cari ţi le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îţi va da întîietate asupra tuturor neamurilor de pe pămînt.
2. Iată toate binecuvîntările cari vor veni peste tine şi de cari vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău:
3. Vei fi binecuvîntat în cetate, şi vei fi binecuvîntat la cîmp.
4. Rodul pîntecelui tău, rodul pămîntului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor şi oilor tale, toate acestea vor fi binecuvîntate.
5. Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvîntate.
6. Vei fi binecuvîntat la venirea ta, şi vei fi binecuvîntat la plecarea ta.
7. Domnul îţi va da biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi cari se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieşi împotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinainteata.
8. Domnul va face ca binecuvîntarea să fie cu tine în grînarele tale şi în toate lucrurile pe cari vei pune mîna. Te va binecuvînta în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.
9. Vei fi pentru Domnul un popor sfînt, cum ţi -a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, şi vei umbla pe căile Lui.
10. Toate popoarele vor vedea că tu porţi Numele Domnului, şi se vor teme detine.
11. Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da.
12. Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimeată ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvinteze tot lucrul mînilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut.
13. Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, şi niciodată nuvei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău, pe cari ţi le dau astăzi, dacă le vei păzi şi le vei împlini,
14. şi nu te vei abate nici la dreapta nici la stînga dela toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să vă duceţi după alţi dumnezei şi să le slujiţi.

Blestemurile

15. Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui şi toate legile Lui, pe cari ţi le dau astăzi, iată toate blestemurile cari vor veni peste tine şi de cari vei avea parte.
16. Vei fi blestemat în cetate, şi vei fi blestemat pe cîmp.
17. Coşniţa şi postava ta vor fi blestemate.
18. Rodul trupului tău, rodul pămîntului tău, fătul vacilor tale şi fătul oilor tale, toate vor fi blestemate.
19. Vei fi blestemat la venirea ta, şi vei fi blestemat la plecarea ta.
20. Domnul va trimete împotriva ta blestemul, turburarea şi ameninţarea, în mijlocul tuturor lucrurilor de cari te vei apuca, pînă vei fi nimicit, pînă vei pieri curînd, din pricina răutăţii faptelor tale, care te -a făcut să Mă părăseşti.
21. Domnul va trimete peste tine ciuma, pînă te va nimici în ţara pe care o veilua în stăpînire.
22. Domnul te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grîu şi cu tăciune, cari te vor urmări pînă vei pieri.
23. Cerul deasupra capului tău va fi de aramă, şi pămîntul subt tine va fi de fer.
24. Domnul va trimete ţării tale în loc de ploaie praf şi pulbere, care va cădea din cer peste tine pînă vei fi nimicit.
25. Domnul te va face să fii bătut de vrăjmaşii tăi; pe un drum vei ieşi împotriva lor, dar pe şapte drumuri vei fugi dinaintea lor; şi vei fi o groază pentru toate împărăţiile pămîntului.
26. Trupul tău mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului şi fiarelor pămîntului;şi nu va fi nimeni care să le sperie.
27. Domnul te va bate cu buba rea a Egiptului, cu bube rele la şezut, cu rîie şicu pecingine, de cari nu vei putea să te vindeci.
28. Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu rătăcire a minţii,
29. şi vei bîjbăi pe întunerec ziua nameaza mare, ca orbul pe întunerec; nu veiavea noroc în treburile tale, şi în toate zilele vei fi apăsat, prădat, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.
30. Vei avea logodnică, şi altul se va culca cu ea; vei zidi casă, şi n'o vei locui; vei sădi vie, şi nu vei mînca din ea.
31. Boul tău va fi junghiat subt ochii tăi, şi nu vei mînca din el; ţi se va răpi măgarul dinaintea ta, şi nu ţi se va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmaşilor tăi, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor.
32. Fiii tăi şi fiicele tale vor fi date ca roabe pe mîna altui popor; ţi se vor topiochii de dor, uitîndu-te toată ziua după ei, şi mîna ta va fi fără putere.
33. Un popor, pe care nu -l cunoşti, va mînca rodul pămîntului tău şi tot venitul lucrului tău, şi în toate zilele vei fi apăsat şi sdrobit.
34. Priveliştea pe care o vei avea subt ochi te va face să înebuneşti.
35. Domnul te va lovi cu o bubă rea la genunchi şi la coapse, şi nu te vei puteavindeca de ea, te va lovi dela talpa piciorului pînă în creştetul capului.
36. Domnul te va duce, pe tine şi împăratul pe care -l vei pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi. Şi acolo, vei sluji altor dumnezei, de lemn şi de piatră.
37. Şi vei fi de pomină, de batjocură şi de rîs, printre toate popoarele la cari teva duce Domnul.
38. Vei sămăna multă sămînţă pe cîmpul tău, şi vei strînge puţin; căci o vor mînca toate lăcustele.
39. Vei sădi vii şi le vei lucra, dar vin nu vei bea, ba nici n'o vei culege, căci o vor mînca viermii.
40. Vei avea măslini, pe toată întinderea ţării tale: şi nu te vei unge cu untdelemn, căci măslinele vor cădea.
41. Vei naşte fii şi fiice; dar nu vor fi ai tăi, căci se vor duce în robie.
42. Omizile îţi vor mînca toţi pomii şi rodul pămîntului.
43. Străinul care va fi în mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogorî tot mai jos;
44. el îţi va da cu împrumut, şi tu nu -i vei da cu împrumut; el va fi fruntea şi tu vei fi coada.
45. Toate blestemurile acestea vor veni peste tine, te vor urmări şi te vor ajunge pînă vei fi nimicit, pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău, pentrucă n'ai păzit poruncile Lui şi legile Lui, pe cari ţi le -a dat.
46. Ele vor fi vecinic ca nişte semne şi minuni pentru tine şi sămînţa ta.
47. Pentrucă, în mijlocul belşugului tuturor lucrurilor, n'ai slujit Domnului, Dumnezeului tău, cu bucurie şi cu dragă inimă,
48. vei sluji în mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate, vrăjmaşilor tăi, pe cari -i va trimete Domnul împotriva ta. El îţi va pune pe grumaz un jug de fer, pînă te va nimici.
49. Domnul va aduce de departe, dela marginile pămîntului, un neam care va cădea peste tine cu sbor de vultur, un neam a cărui limbă n'o vei înţelege,
50. un neam cu înfăţişarea sălbatică, şi care nu se va sfii de cel bătrîn, nici nuva avea milă de copii.
51. El va mînca rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău, pînă vei fi nimicit; nu-ţi va lăsa nici grîu, nici must, nici untdelemn, nici viţeii dela vaci, nicimieii de la oi, pînă te va face să pieri.
52. Te va împresura în toate cetăţile tale, pînă îţi vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte şi tari, în cari îţi pusesei încrederea pe toată întinderea ţării tale;te va împresura în toate cetăţile tale, în toată ţara pe care ţi -o dă Domnul,Dumnezeul tău.
53. În strîmtorarea şi necazul în care te va aduce vrăjmaşul tău, vei mînca rodul trupului tău, carnea fiilor şi fiicelor tale, pe care ţi -i va da Domnul, Dumnezeul tău.
54. Omul cel mai gingaş şi cel mai milos dintre voi se va uita rău la fratele său, la nevasta care se odihneşte pe sînul lui, la copiii pe cari i -a cruţat:
55. nu va da nici unuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrăneşte, fiindcă nu -i va mai rămînea nimic în mijlocul strîmtorării şi necazului în care teva aduce vrăjmaşul tău în toate cetăţile tale.
56. Femeia cea mai gingaşă şi cea mai miloasă dintre voi, care, de gingaşă şi miloasă ce era, nu ştia să calce mai uşor cu piciorul pe pămînt, va privi fără milă pe bărbatul care se odihneşte la sînul ei, pe fiul şi pe fiica ei:
57. nu le va da nimic din pieliţa noului născut, pieliţă ieşită dintre picioarele ei şi din copiii pe cari -i va naşte, căci, ducînd lipsă de toate, îi va mînca în ascuns, din pricina strîmtorării şi necazului în care te va aduce vrăjmaşul tăuîn cetăţile tale.
58. Dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate cuvintele legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit şi înfricoşat, adică deDomnul, Dumnezeul tău,
59. Domnul te va lovi în chip minunat, pe tine şi sămînţa ta, cu răni mari şi îndelungate, cu boli grele şi necurmate.
60. Va aduce peste tine toate bolile Egiptului de cari tremurai, şi ele se vor lipide tine.
61. Ba încă, Domnul va aduce peste tine, pînă vei fi nimicit, toate felurile de boli şi de răni cari nu sînt pomenite în cartea legii acesteia.
62. Dupăce aţi fost atît de mulţi ca stelele cerului, nu veţi mai rămînea decît un mic număr, pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău.
63. După cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească; şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua în stăpînire.
64. Domnul te va împrăştia printre toate neamurile, dela o margine a pămîntului pînă la cealaltă: şi acolo, vei sluji altor dumnezei pe cari nu i-ai cunoscutnici tu, nici părinţii tăi, dumnezei de lemn şi de piatră.
65. Între aceste neamuri, nu vei fi liniştit, şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul îţi va face inima fricoasă, ochii lîncezi, şi sufletul îndurerat.
66. Viaţa îţi va sta nehotărîtă înainte, vei tremura zi şi noapte, nu vei fi sigur de viaţa ta.
67. În groaza care-ţi va umplea inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: "O, de ar veni seara!" şi seara vei zice: "O, de ar veni dimineaţa!"
68. Şi Domnul te va întoarce pe corăbii în Egipt, şi vei face drumul acesta despre care-ţi spusesem: "Să nu -l mai vezi!" Acolo, vă veţi vinde vrăjmaşilor voştri, ca robi şi roabe: şi nu va fi nimeni să vă cumpere."

Capitolul 29

Înoirea legămîntului

1. Iată cuvintele legămîntului pe care a poruncit lui Moise Domnul să -l încheie cu copiii lui Israel în ţara Moabului, afară de legămîntul pe care -l încheiase cu ei la Horeb.
2. Moise a chemat pe tot Israelul şi le -a zis: "Aţi văzut tot ce a făcut Domnul subt ochii voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor supuşilor lui, şi întregei lui ţări:
3. marile încercări pe cari ţi le-au văzut ochii, minunile şi semnele acelea mari
4. Dar Domnul nu v'a dat minte să pricepeţi, nici ochi să vedeţi, nici urechi săauziţi, pînă în ziua de azi.
5. Totuş El zice: "Eu v'am călăuzit patruzeci de ani în pustie; hainele nu vi s-au învechit pe voi, şi încălţămintea nu vi s'a învechit în picior:
6. pîne n'aţi mîncat, şi n'aţi băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoaşteţi căEu sînt Domnul, Dumnezeul vostru."
7. Aţi ajuns în locul acesta; Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, ne-au ieşit înainte, ca să ne bată, şi i-am bătut.
8. Le-am luat ţara, şi am dat -o în stăpînire Rubeniţilor, Gadiţilor şi la jumătate din seminţia Manasiţilor.
9. Să păziţi dar cuvintele legămîntului acestuia, şi să le împliniţi, ca să izbutiţiîn tot ce veţi face.
10. Astăzi staţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi toţi, căpeteniileseminţiilor voastre, bătrînii voştri, mai marii oştirii voastre, toţi bărbaţii din Israel,
11. copiii voştri, nevestele voastre, şi străinul care este în mijlocul taberii tale,dela cel ce-ţi taie lemne, pînă la cel ce-ţi scoate apă.
12. Stai ca să intri în legămînt cu Domnul, Dumnezeul tău, în legămîntul acesta încheiat cu jurămînt, şi pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl încheie cu tine în ziua aceasta,
13. ca să te facă azi poporul Lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi -a spus, şi cum a jurat părinţilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov.
14. Nu numai cu voi închei legămîntul acesta încheiat cu jurămînt,
15. ci atît cu cei ce sînt aici printre noi, de faţă în ziua aceasta înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cît şi cu cei ce nu sînt aici printre noi în ziua aceasta.

Binecuvîntarea şi blestemul înoite

16. Ştiţi cum am locuit în ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe cari le-aţi străbătut.
17. Aţi văzut urîciunile şi idolii lor, lemnul şi piatra, argintul şi aurul, cari erau la ele.
18. Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici seminţie, a căror inimă să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie printre voi nici o rădăcină care să aducă otravă şi pelin.
19. Nimeni, după ce a auzit cuvintele legămîntului acestuia încheiat cu jurămînt, să nu se laude în inima lui şi să zică: "Voi avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele, şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete."
20. Pe acela Domnul nu -l va ierta. Ci atunci mînia şi gelozia Domnului se voraprinde împotriva omului aceluia, toate blestemurile scrise în cartea aceasta vor veni peste el, şi Domnul îi va şterge numele de subt ceruri.
21. Domnul îl va despărţi, spre peirea lui, din toate seminţiile lui Israel, şi -i va face după toate blestemurile legămîntului scris în această carte a legii.
22. Vîrsta de oameni care va veni, copiii voştri cari se vor naşte după voi şi străinul care va veni dintr'o ţară depărtată, -la vederea urgiilor şi bolilor cu cariva lovi Domnul ţara aceasta,
23. la vederea pucioasei, sării, şi arderii întregului ţinut, unde nu va fi nici sămînţă, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei,Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe cari le -a nimicit Domnul, în mînia şi urgia Lui, -
24. toate neamurile vor zice: "Pentruce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? Pentruce această mînie aprinsă, această mare urgie?"
25. Şi li se va răspunde: "Pentru că au părăsit legămîntul încheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, cînd i -a scos din ţara Egiptului;
26. pentru că s'au dus să slujească altor dumnezei şi să se închine înaintea lor,dumnezei pe cari ei nu -i cunoşteau şi pe cari nu li -i dăduse Domnul.
27. De aceea S'a aprins Domnul de mînie împotriva acestei ţări, şi a adus pesteea toate blestemurile scrise în cartea aceasta.
28. Domnul i -a smuls din ţara lor cu mînie, cu urgie, cu o mare iuţime, şi i -aaruncat într'o altă ţară, cum se vede azi."
29. Lucrurile ascunse sînt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sînt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.

Capitolul 30

Făgăduinţe

1. "Cînd se vor întîmpla toate aceste lucruri, binecuvîntarea şi blestemul pe cari le pun înaintea ta, dacă le vei pune la inimă în mijlocul tuturor neamurilor între cari te va risipi Domnul, Dumnezeul tău,
2. dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi dacă vei asculta de glasulLui din toată inima ta şi din tot sufletul tău, tu şi copiii tăi, potrivit cu tot ce-ţi poruncesc azi,
3. atunci Domnul, Dumnezeul tău, va aduce înapoi robii tăi şi va avea milă detine, te va strînge iarăş din mijlocul tuturor popoarelor la cari te va împrăştia Domnul, Dumnezeul tău.
4. Chiar dacă ai fi risipit pînă la cealaltă margine a cerului, chiar şi de acolo teva strînge Domnul, Dumnezeul tău, şi acolo Se va duce să te caute.
5. Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara pe care o stăpîneau părinţii tăi, şi o vei stăpîni; îţi va face bine, şi te va înmulţi mai mult decît pe părinţii tăi.
6. Domnul, Dumnezeul tău, îţi va tăia împrejur inima ta şi inima seminţei tale, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletultău, ca să trăieşti.
7. Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blestemuri să cadă peste vrăjmaşii tăi, peste cei ce te vor urî şi te vor prigoni.
8. Şi tu, te vei întoarce la Domnul, vei asculta de glasul Lui, şi vei împlini toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi.
9. Domnul, Dumnezeul tău, te va umplea de bunătăţi, făcînd să propăşească tot lucrul mînilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămîntului tău; căci Domnul se va bucura din nou de fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinţilor tăi,
10. dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile şirînduielile Lui scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

Porunca nu este departe

11. Porunca aceasta pe care ţi -o dau eu azi, nu este mai pesus de puterile tale, nici departe de tine.
12. Nu este în cer, ca să zici: "Cine se va sui pentru noi în cer şi să ne -o aducă, pentru ca s'o auzim şi s'o împlinim?"
13. Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: "Cine va trece pentru noi dincolode mare şi să ne -o aducă, pentru ca s'o auzim şi s'o împlinim?"
14. Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în gura ta şi în inima ta, ca s'o împlineşti.

Alegerea

15. Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.
16. Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rînduielile Lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti, şi ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvinteze în ţara pe care o vei lua în stăpînire.
17. Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta, şi te vei lăsa amăgit să te închini înaintea altor dumnezei şi să le slujeşti,
18. vă spun astăzi că veţi peri, şi nu veţi avea zile multe în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, după ce veţi trece Iordanul.
19. Iau azi cerul şi pămîntul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta,
20. iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultînd de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci de aceasta atîrnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov".

CELE DIN URMĂ CUVINTE ALE LUI MOISE

Capitolul 31

Iosua

1. Moise s'a dus şi a mai spus următoarele cuvinte întregului Israel:
2. "Astăzi", le -a zis el, "eu sînt în vîrstă de o sută douăzeci de ani: nu voi mai putea merge în fruntea voastră şi Domnul mi -a zis: "Tu să nu treci Iordanul!"
3. Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta, şi vei pune stăpînire pe ele. Iosua va merge înaintea ta, cum a spus Domnul.
4. Domnul va face neamurilor acestora cum a făcut lui Sihon şi Og, împăraţii Amoriţilor şi ţării lor, pe cari i -a nimicit.
5. Domnul vi le va da în mînă, şi le veţi face după poruncile pe cari vi le-am dat.
6. Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimîntaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuş cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa".
7. Moise a chemat pe Iosua, şi i -a zis în faţa întregului Israel: "Întăreşte-te şi îmbărbătează-te. Căci tu vei intra cu poporul acesta în ţara pe care Domnula jurat părinţilor lor că le -o va da, şi tu îi vei pune în stăpînirea ei.
8. Domnul însuş va merge înaintea ta, El însuş va fi cu tine, nu te va părăsi şinu te va lăsa; nu te teme, şi nu te spăimînta!"

Să citească legea

9. Moise a scris legea aceasta, şi a încredinţat -o preoţilor, fiii lui Levi, cari duceau chivotul legămîntului Domnului, şi tuturor bătrînilor lui Israel.
10. Moise le -a dat porunca aceasta: "La fiecare şapte ani, pe vremea anului iertării, la sărbătoarea corturilor,
11. cînd tot Israelul va veni să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care -l va alege El, să citeşti legea aceasta înaintea întreguluiIsrael, în auzul lor.
12. Să strîngi poporul, bărbaţii, femeile, copiii şi străinul care va fi în cetăţile tale, ca să audă, şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
13. Pentruca şi copiii lor, cari n'o vor cunoaşte, s'o audă, şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cît veţi trăi în ţara pe care oveţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul."
14. Domnul a zis lui Moise: "Iată că se apropie clipa cînd vei muri. Cheamă pe Iosua, şi înfăţişaţi-vă în cortul întîlnirii. Eu voi da poruncile Mele." Moise şi Iosua s'au dus şi s'au înfăţişat în cortul întîlnirii.
15. Şi Domnul S'a arătat în cort, într'un stîlp de nor: şi stîlpul de nor s'a oprit la uşa cortului.
16. Domnul a zis lui Moise: "Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi. Şi poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Pe Mine Mă va părăsi, şi va călca legămîntul Meu, pe care l-am încheiatcu el.
17. În ziua aceea, Mă voi aprinde de mînie împotriva lui. Îi voi părăsi, şi-Mi voi ascunde Faţa de ei. El va fi prăpădit, şi -l vor ajunge o mulţime de rele şi necazuri; şi atunci va zice: ,Oare nu m'au ajuns aceste rele din pricină că Dumnezeul meu nu este în mijlocul meu?`
18. Şi Eu Îmi voi ascunde Faţa în ziua aceea, din pricina tot răului pe care -l va face, întorcîndu-se spre alţi dumnezei.
19. Acum, scrieţi-vă cîntarea aceasta. Învaţă pe copiii din Israel s'o cînte, pune-le -o în gură, şi cîntarea aceasta să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel.
20. Căci voi duce pe poporul acesta în ţara pe care am jurat părinţilor lui că i -o voi da, ţară unde curge lapte şi miere; el va mînca, se va sătura şi se va îngrăşa; apoi se va întoarce la alţi dumnezei şi le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti şi va călca legămîntul Meu.
21. Cînd va fi lovit atunci cu o mulţime de rele şi necazuri, cîntarea aceasta, care nu va fi uitată şi pe care uitarea n'o va şterge din gura urmaşilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc pornirile, cari se aratăşi azi, înainte chiar ca să -l fi dus în ţara pe care am jurat că i -o voi da".
22. În ziua aceea, Moise a scris cîntarea aceasta, şi a învăţat pe copiii lui Israel s'o cînte.
23. Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi a zis: "Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în ţara pe care am jurat că le -o voi da; şi Eu însumi voi fi cu tine".
24. Dupăce a isprăvit Moise în totul de scris într'o carte cuvintele legii acesteia,
25. a dat următoarea poruncă Leviţilor, cari duceau chivotul legămîntului Domnului:
26. "Luaţi cartea aceasta a legii, şi puneţi -o lîngă chivotul legămîntului Domnului, Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta.
27. Căci eu îţi cunosc duhul tău de răzvrătire şi încăpăţînarea ta cea mare. Dacă vă răzvrătiţi voi împotriva Domnului cît trăiesc eu încă în mijlocul vostru, cu cît mai răzvrătiţi veţi fi după moartea mea!
28. Strîngeţi înaintea mea pe toţi bătrînii seminţiilor voastre şi pe căpeteniile oştirii voastre; voi spune cuvintele acestea în faţa lor, şi voi lua martor împotriva lor cerul şi pămîntul.
29. Căci ştiu că după moartea mea vă veţi strica, şi vă veţi abate dela calea pe care v'am arătat -o; şi în cele din urmă vă va ajunge nenorocirea, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului, pînă acolo încît să -L mîniaţi prin lucrulmînilor voastre".
30. Moise a rostit toate cuvintele cîntării acesteia, în faţa întregei adunări a lui Israel:

Capitolul 32

Cîntarea lui Moise

1. "Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.
2. Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!
3. Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!
4. El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte;El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.
5. Ei s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şistricat!
6. Pe Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu esteEl oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?
7. Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni dupăvîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.
8. Cînd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiiioamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,
9. Căci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.
10. El l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.
11. Ca vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:
12. Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.
13. L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,
14. Untul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.
15. Israel s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,
16. L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;
17. Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.
18. Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.
19. Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.
20. El a zis: "Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.
21. Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.
22. Căci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.
23. Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.
24. Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.
25. Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.
26. Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!
27. Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică: ,Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.
28. Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.
29. Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.
30. Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?
31. Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.
32. Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;
33. Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.
34. Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?
35. A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi." -
36. Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd căputerea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.
37. El va zice: "Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,
38. Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!
39. Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.
40. Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic: ,Cît este de adevărat că trăiesc în veci,
41. Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;
42. Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`
43. Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui."
44. Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului;Iosua, fiul lui Nun, era cu el.
45. Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
46. le -a zis: "Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
47. Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.

Domnul vorbeşte lui Moise

48. În aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
49. ,Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.
50. Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,
51. pentrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.
52. Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`

Capitolul 33

Binecuvîntarea rostită de Moise

1. Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui.
2. El a zis: ,Domnul a venit din Sinai, Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran, Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi, Avînd în dreapta Lui focul legii.
3. Da, El iubeşte popoarele; Toţi sfinţii sînt în mîna Ta. Ei au stătut la picioarele Tale, Au primit cuvintele Tale.
4. Moise ne -a dat legea, Moştenirea adunării lui Iacov.
5. El era împărat în Israel, Cînd se adunau căpeteniile poporului Şi seminţiile lui Israel.
6. Trăiască Ruben şi să nu moară, Şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!`
7. Iată ce a zis despre Iuda: ,Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda, Şi adu -l la poporul lui. Puternice să -i fie mînile, Şi să -i fii în ajutor împotriva vrăjmaşilor lui!`
8. Despre Levi a zis: ,Tumim şi urim au fost încredinţaţi bărbatului sfînt, Pe care l-ai ispitit la Masa, Şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.`
9. Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: ,Nu i-am văzut!` Şi despre fraţii lui: ,Nu vă cunosc!` Iar de copii n'a vrut să mai ştie." Căci ei păzesc Cuvîntul Tău, Şi ţin legămîntul Tău;
10. Ei învaţă pe Iacov poruncile Tale, Şi pe Israel legea Ta; Ei pun tămîie subtnările Tale, Şi ardere de tot pe altarul Tău.
11. Binecuvintează tăria lui, Doamne! Primeşte lucrarea mînilor lui! Frînge şalele protivnicilor lui, Şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!"
12. Despre Beniamin a zis: "El este prea iubitul Domnului, El va locui la adăpost lîngă Dînsul. Domnul îl va ocroti totdeauna, Şi se va odihni între umerii Lui."
13. Despre Iosif a zis: "Ţara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvîntare, Cel mai bun dar al cerului, roua, Cele mai bune ape cari sînt jos,
14. Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni,
15. Cele mai bune roduri din munţii cei vechi, Cele mai bune roade de pe dealurile cele vecinice,
16. Cele mai bune roade ale pămîntului şi din tot ce cuprinde el. Bunăvoinţa Celui ce S'a arătat în rug Să vină peste capul lui Iosif, Pe creştetul capului domnului fraţilor lui!
17. El are frumuseţa întîiului născut al taurului; Coarnele lui sînt cum sînt coarnele bivolului; Cu ele va împunge pe toate popoarele, Pînă la marginile pămîntului: Ele sînt zecile de mii ale lui Efraim, Ele sînt miile lui Manase."
18. Despre Zabulon a zis: "Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale, Şi tu, Isahar, de corturile tale!
19. Ei vor chema popoarele pe munte; Acolo, vor aduce jertfe de dreptate, Căci vor suge bogăţia mării, Şi comorile ascunse în nisip."
20. Despre Gad a zis: "Binecuvîntat să fie cine lărgeşte pe Gad: Gad se odihneşte ca un leu, şi sfîşie la braţe şi capete.
21. El a ales cea dintîi parte a ţării, Căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului; El a mers cu fruntaşii poporului, A adus la îndeplinire dreptatea Domnului, Şi poruncile Lui faţă de Israel."
22. Despre Dan a zis: "Dan este un pui de leu, Care s'aruncă din Basan."
23. Despre Neftali a zis: "Neftali, sătul de bunăvoinţă, Şi copleşit cu binecuvîntări dela Domnul, Ia în stăpînire partea de apus şi miazăzi!"
24. Despre Aşer a zis: "Binecuvîntat să fie Aşer între copiii lui Israel! Plăcut să fie fraţilor lui, Şi să-şi moaie piciorul în untdelemn!
25. Zăvoarele tale să fie de fer şi de aramă, Şi puterea ta să ţină cît zilele tale!"
26. Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină înajutor, Trece cu măreţie pe nori.
27. Dumnezeul cel vecinic este un loc de adăpost, Şi subt braţele Lui cele vecinice este un loc de scăpare. El a izgonit pe vrăjmaş dinaintea ta, Şi a zis: "Nimiceşte -l."
28. Israel este fără frică în locuinţa lui, Isvorul lui Iacov este deoparte Într'o ţară plină de grîu şi de must, Şi cerul lui picură roua.
29. Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, Un popor mîntuit de Domnul, Scutul care îţi dă ajutor, Şi sabia care te face slăvit? Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii înaintea ta, Şi tu vei călca peste înălţimile lor."

Capitolul 34

Moartea lui Moise

1. Moise s'a suit din cîmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vîrful muntelui Pisga, în faţa Ierihonului. Şi Domnul i -a arătat toată ţara: dela Galaad pînă la Dan,
2. tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi Manase, toată ţara lui Iuda pînă lamarea de apus,
3. partea de miază-zi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, pînă la Ţoar.
4. Domnul i -a zis: "Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicînd: ,O voi da seminţei tale.` Ţi-am arătat ca s'o vezi cu ochii tăi; dar nu vei intra în ea."
5. Moise, robul Domnului, a murit acolo, în ţara Moabului, după porunca Domnului.
6. Şi Domnul l -a îngropat în vale, în ţara Moabului, faţă în faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu i -a cunoscut mormîntul pînă în ziua de azi.
7. Moise era în vîrstă de o sută douăzeci de ani cînd a murit; vederea nu -i slăbise, şi puterea nu -i trecuse.
8. Copiii lui Israel au plîns pe Moise treizeci de zile, în cîmpia Moabului; şi zilele acelea de plîns şi de jale pentru Moise s'au sfîrşit.
9. Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, căci Moise îşi pusese mînile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el, şi au făcut potrivit cu poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.
10. În Israel nu s'a mai ridicat prooroc ca Moise, pe care Domnul să -l fi cunoscut faţă în faţă.
11. Niciunul nu poate fi pus alături de el, în ce priveşte toate semnele şi minunile pe cari a trimes Dumnezeu să le facă în ţara Egiptului împotriva lui Faraon, împotriva supuşilor lui şi împotriva întregei ţări,
12. şi în ce priveşte toate semnele înfricoşătoare pe cari le -a făcut Moise cu mînă tare înaintea întregului Israel.