30 martie
Sfântul Ioan Climac (? - 649)
abate - staret

Ioan este numele de botez, iar Climac un supranume ce i s-a dat pentru un tratat foarte renumit despre viata ascetica, tratat numit: "Scara Paradisului"; si deoarece în greceste scara se spune climax, Ioan a fost supranumit Climac, sau Scararul. Cel care i-a scris viata este un calugar, Daniel, din manastirea de la Raithu, localitate la sud-est de Sinai. Acesta ne spune ca Ioan s-a nascut în Palestina, dar la vârsta de saisprezece ani a parasit locurile natale si s-a retras într-o manastire de pe Muntele Sinai, unde dupa patru ani de pregatire a primit tonsura monahala. Au urmat nouasprezece ani de aspra viata manastireasca traita sub conducerea unui batrân cu viata sfânta, numit Martiriu.

Murindu-i învatatorul, Ioan s-a retras într-o chilie singuratica pe muntele Sinai, la câteva leghe de manastire, unde se cobora sâmbata si duminica pentru a lua parte împreuna cu ceilalti frati la sfintele slujbe. Îsi întretinea viata din munca cu mâinile proprii. Chilia lui era fara nici o podoaba si în ea tinea o cruce de lemn, o masa si o banca ce-i servea drept scaun si pat. Singura lui bogatie erau cartile Sfintelor Scripturi si operele parintilor învatatori ai Bisericii; între ele se afla si "Regula Pastoralis" - "Îndrumari pentru Pastorire" a Sfântului Papa Grigore cel Mare, opera tradusa în greceste pe la anul 600 de catre un patriarh de Alexandria. Nu întâmplator am amintit de aceasta opera. Între "Scara Paradisului" si "Regula Pastoralis" exista o asemanare evidenta, dar multa vreme nu s-a putut explica aceasta legatura, deoarece istoricii erau de acord în a afirma ca Sfântul Ioan Climac ar fi trait în secolul al V-lea; descoperirea unor documente mai noi a permis sa se stabileasca cu precizie data mortii acestui sfânt, întâmplata în anul 649. Astfel se explica înrâurirea Sfântului Grigore cel Mare asupra învataturii ascetice a pustnicului din Sinai, îndeosebi în ultimul capitol al cartii, intitulat "Liber ad Pastorem" - "Carte catre Pastor", în care sunt rezumate datoriile staretilor si ale tuturor celor care conduc o comunitate religioasa. Ioan Climac a scris "Scara Paradisului", aceasta expunere clara a învataturii despre viata spirituala, în anii care au urmat timpului petrecut în reculegere, dupa ce a fost smuls din singuratatea lui draga si asezat la conducerea manastirii de pe Muntele Sinai.

Batrânul anahoret - avea saizeci de ani - a primit din ascultare invitatia de a asterne în scris rezultatul meditatiilor sale îndelungate asupra trairii virtutilor crestinesti. S-a nascut astfel una dintre cele mai citite carti despre viata sufleteasca, carte ce a avut o nespus de mare raspândire chiar de la prima aparitie. Scara este facuta din treizeci de trepte, adica treizeci de capitole, corespunzând la treizeci de ani din viata lui Isus: Sfântul Ioan împarte în trei etape drumul sau înaintarea sufletului spre desavârsire: se începe prin renuntarea la placerile lumii, se continua cu lupta împotriva viciilor si straduinta de însusire a virtutilor, pentru a se ajunge la culmea desavârsirii sufletesti, care consta în unirea cu Dumnezeu prin iubire.

"Dumnezeu este bun si are mila de noi", "ne acorda darul Sau" - este adevarul pe care ni-l aminteste numele Ioan; pentru a ne bucura cu adevarat de darul lui Dumnezeu, este nevoie sa facem efortul de a ne urca pâna la El, si în acest scop avem trebuinta de "scara" - climax. Sfântul Ioan Climac ne vine în ajutor, iar noi trebuie sa evitam greseala de a crede ca putem ajunge la treapta a treia, fara a fi pasit efectiv treapta I-a si a II-a. Este de fapt desfasurarea practica a legamântului de la Botez: întâi ma lepad de Satana, de faptele si de trufia lui - si numai apoi cred în Dumnezeu Tatal, în Isus Mântuitorul, în Duhul Sfânt, si asa ajung la viata vesnica.

adaptare dupa "Vietile Sfintilor"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti