Greco-Catolic.ro

Cunoaşterea temeinică a Patrologiei este indispensabilă pentru preoţi şi chiar şi pentru credincioşii implicaţi activ în diferite forme ale vieţii pastorale, deoarece ea cuprinde Tradiţia bisericească de origine divină şi, împreună cu Sf. Scriptură, sunt izvoarele descoperirii dumnezeieşti. Teologii şi Conciliile ecumenice recurg la Patrologie ca să dovedească adevărurile de credinţă, ca la unul dintre cele mai solide argumente. Argumentul adus din Sf. Părinte, însă, nu are întotdeauna aceeaşi valoare; în probleme din domeniul raţiunii, argumentul lor valorează doar cât valorează argumentele aduse pentru a-l demonstra. Învăţăturile unor Sf. Părinţi privitoare la unele adevăruri de credinţă, dacă au consimţământul unanim al Sf. Părinţi sau a celei mai mari părţi dintre ei, sunt de o autoritate de neînvins şi trebuie ţinute de fide, reprezentând, ei, magisteriul ordinar al Bisericii, care este infailibil.

Acelaşi lucru trebuie să se spună şi despre acei Sf. Părinţi care, cu aprobarea Bisericii, au combătut anumite erezii sau au apărat dogme speciale. Astfel, Sf. Augustin pentru învăţătura harului (gratiei), Sf. Ciril pentru Cristologie. Dacă însă învăţăturile acestea nu au cu sine consensul celorlalţi Sf. Părinţi, ba chiar sunt în contrazicere cu ale altora, atunci nu trebuie ţinute ca sigure şi de neînvins, însă nu sunt nici de dispreţuit.