Duminica, 24 septembrie 2011  
S Tecla, m (+ sec I)  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA IV
MARII CONTINUATORI Al SFINȚILOR PĂRINȚI

Capitolul VII

ȘCOLI DE SPIRITUALITATE ÎN EVUL MEDIU. MAREA SCHISMĂ OCCIDENTALĂ (1378-1417)

4. ADEVĂRATĂ REFORMĂ A BISERICII - CONCILIUL TRIDENTIN (1545-1563)

Înaintea acestei mari acțiuni a Bisericii catolice, au trăit și activat câțiva mari teologi catolici, care au dorit o reformare reală în moravurile creștine pe baza doctrinei catolice, neștirbită de erorile unor eretici.

CAJETAN (1468-1534) a fost magistru general al Ordului dominican, din 1517 cardinal, adversar înțelept și hotărât al lui Luther, autor al marelui Comentariu al Summei Theologica a Sf. Toma, admirator al acestuia, susținând opinii îndrăznețe sub influența lui Ocam și Scot, cum că rațiunea singură, fără credință, nu poate demonstra nemurirea sufletului, că îngerii au corp aerian și a renunțat să vadă prezența reală a puterii cuvintelor de a consacra Sf. Euharistie, considerându-le ca o mărturie exterioară a credinței. De asemenea, a considerat înlocuirea Botezului cu puterea credinței părinților, fapt pentru care a fost condamnat de Papa Pius al V-lea în 1570, însă Papa Leon al XIII-lea i-a recunoscut autoritatea în Școala tomistă și a evidențiat faptul că nu a făcut afirmații categorice în lucrările lui, ci numai unele păreri, care păreau eretice.

Între teologii dominicani ai Renașterii dinaintea Conciliului de la Trente a fost și IERONIM SAVONAROLA (1452-1498), autor al unor remarcabile opere teologice Triumphus Crucis. Om de geniu, a practicat virtuți eroice, putând deveni sfânt dacă nu ar fi acționat în sens dăunător, rătăcit la revolta prin autosupraestimare (pentru care a și fost ars pe rug), dar având și merite incontestabile.

MELCHIOR DE CANO (1509-1560), profesor la Salamanca (Spania), a fost autorul Lecturilor teologice, prin care a devenit inspiratorul Teologiei moderne, ce expune tezele teologice prin trei probe: Scriptură, Tradiție și rațiune. Adevărata reformă a Bisericii a realizat-o Conciliul Tridentin care a definit admirabil tezele fundamentale ale credinței catolice, emițând decrete disciplinare, elaborând, prin Sf. Carol BORROMEU (1538-1584), Catechismul Conciliului Tridentin (1567), carte de doctrina catolică ce expune Simbolul credinței, Sacramentele, Decalogul și Rugăciunea în sprijinul instruirii teologice a preoților și credincioșilor. Reînnoirea teologică și morală s-a produs pe bazele ei istorice și tradiționale, prin care au fost respinși protestanții falsificatori ai doctrinei creștine genuine.

Viața spirituală catolică a recăpătat noi dimensiuni, contra falsei mistice protestante, prin Sf. IGNAȚIU DE LOYOLA, părintele ascetismului, Sf. Tereza de Aquila, Sf. Ioan al Crucii, Sf. Francisc de Sales, Sf. Petru Canisius și alți teologi, gânditori și doctrinari, practicanți ai învățăturii creștine catolice în toate țările Europei. Dintre aceștia vom mai aminti:

În Germania, SF. PETRU CANISIUS (1521-1597) a avut, în această rezistentă contra protestantismului, un rol strălucit, primind pe drept titlul de Apostol al Germaniei moderne și Doctor al Bisericii.

Născut la Nimegue (Țările de Jos) în 1521, își făcu studiile la Colonia (Filosofia și Teologia), unde a fost preot în 1546, intrând în Societatea lui Isus. Datorită exercițiilor spirituale ținute la Maienta, reuși să-i aducă pe iezuiți în Colonia. Participa la Conciliul de la Trente, trăi puțin timp la Roma și în Sicilia, iar în 1549 a fost trimis de Sf. Ignațiu în Germania, unde, la început, a activat în centrele universitare Ingolstadt și Viena, devenind provincial iezuit; apoi a trecut la Fribourg în Elveția, unde a trăit scriind și predicând în ultimii ani. Cei 30 de ani petrecuți în Germania ca educator al tinerilor, consilier și sfetnic al prinților, predicator și misionar al catolicismului, în dietele imperiului, au fost o mare contribuție la mișcarea adevăratei reforme religioase și la consolidarea credinței catolice.

Operele sale scrise și de reeditare a operelor vechi ale Sf. Ciril al Alexandriei și ale Sf. Leon cel Mare, urmăreau stârpirea ereziei protestanților cu argumente incontestabile istorice, și creșterea și pregătirea clerului după pilda acestor mari sfinti. Operele care au influențat considerabil gândirea catolică a maselor de credincioși au fost cele trei catechisme apărute mai întâi în limba latină, apoi în germană, în care a expus doctrina creștină, fără atacuri și polemici la adresa ereticilor, adaptând-o la nivelul copiilor și oamenilor fără educație religioasă, mai ales în acel Catechismus minimus. Adresându-se studenților din universități și colegii și oamenilor din clasele înalte, a scris Summa doctrinae Christiane(1556), iar în Catechismus parvus catolicorum, 1558, s-a adresat tineretului și oamenilor mai puțin instruiți.

În Anglia, FERICITUL JOHN FISHER (1459-1535), cardinal, și FERICITUL THOMAS MORE (1478-1535), acționând contra ereticilor anglicani, inclusiv a regelui Henric al VIII-lea, au fost executați.

În Țările de Jos, ALBERT PIGHI (+ 1543), doctor de Louvain și Colonia, J. LATOMUS (MASSON), 1475-1544, rectorul Universității din Louvain, au acționat împotriva protestantismului. În Franța, DU PERRON (Jacques Davy, 1556-1618), născut în familie de calviniști și convertit la catolicism, diplomat și om de stat, ajuns arhiepiscop de Sens, cardinal, a combătut erezia calvină sprijinindu-se pe textele Sf. Scripturi și operele Sf. Părinți. La fel, CLAUDE d'ESSENCE (1511-1573), doctor de Sorbona.

În Spania, ALFONSO DE CASTRO (1495-1558), teolog, a participat la Conciliul de la Trento; ANDREI DE VIGA (+ 1560), DIEGO DE ANDRADA (+ 1578) au combătut calvinismul.

În Italia, Fericitul CARDINAL BELLARMIN (1542-1621) s-a luptat cu protestantismul. În același timp, BARONIUS (1538-1607), fiul spiritual al Sf. Neri, în Annales ecclesiastici combătu pe teren istoric protestantismul, în special împotriva grupului numit Centuriatorii de Magdeburg, savant protestant, care au scris o istorie bisericească împărțită pe perioade de o sută de ani, ostilă catolicismului și susținând că doctrina protestantă este în acord cu vechea credință a Bisericii.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact