Luni, 20 noiembrie 2011  
S Grigore Decapolitul, c (+ 842). S Proclu, aep (+...  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA IV
MARII CONTINUATORI Al SFINȚILOR PĂRINȚI

Capitolul I

MARII CONTINUATORI AI SFINȚILOR PĂRINȚI

E. SECOLUL AL XII-LEA. ȘCOALA DE LA SF. VICTOR-PARIS

În secolul al XII-lea s-au deschis la Paris, alături de vechea școală episcopală, alte școli: cea de la mănăstirea Sf. Victor fondată de celebrul realist GUILLAUME DE CHAMPEAUX (1109) și școala de la mănăstirea Sf. Genovieva, unde Abelard s-a stabilit pentru puțin timp, făcând din Paris cei mai mare oraș universitar al Evului Mediu. Școala de la Sf. Victor a fost reprezentată prin Hugues și Richard.

1. HUGUES de Sf. VICTOR, născut în 1100, originar din Saxa, ajunge la Sf. Victor la 18 ani. A condus studiile mănăstirii, având strânse relații cu Sf. Bernard, demascând greșelile lui Abelard. A murit în 1141, fiind încă abate al mănăstirii. Opera De Sacramentis fidei este un tratat complet de dogmatică pe baza Sf. Scripturi, în două cărți. Despre Trinitate, Cuvântul Întrupat, Omul, Sfintele Taine, Biserica, Raporturile între credință și rațiune sunt operele sale. în comentariul Ierarhia cerească, după Dionisie Areopagitul, dă multe date privind mistica și viața contemplativă. Îndrăgind doctrina Sf. Bernard și practicând-o, muri sfânt.

2. RICHARD de SF. VICTOR, scoțian, stareț în 1159, mort în 1173, a fost un erudit sfânt.

Opera lui: Despre Trinitate, un mare număr de tratate morale; De statu interioris homini, unde cunoaștem că omul, decăzut în păcatul strămoșesc, are trei răni: neputința, ignoranta, concupiscența, din care rezultă trei feluri de păcate: slăbiciunile, greșelile, răutatea, cărora le corespund trei remedii: poruncile lui Dumnezeu, făgăduințele (voturile), amenințările. Este cei mai mare teoretician mistic al Evului Mediu.

SOMIȘTII

PETRU LOMBARD (+ 1160), născut la Novara în Lombardia, părăsi de tânăr Italia de nord, ajunse la Roma și, de aici, cu recomandarea Sf. Bernard, la Victorinii din Paris, sub Hugues. Aici făcu studii teologice la Notre Dame. A scris comentarii la Psalmi, la Epistolele sf. Pavel și compuse celebrele Cărți de Sentințe (l150); apoi, într-o călătorie la Roma, cunoscu opera Sf. Ioan Damaschinul tradusă recent în latină. În 1159 a fost numit arhiepiscop al Parisului, însă a murit în anul următor. Ne-a lăsat: Cărți de Sentințe, o adevărată summa teologică în patru cărți, în care, printr-o excepțională expunere didactică, face cunoscută întreaga Teologie (Creația, Sf. Treime, Cristos, Biserica, Sacramentele în lumina Sf. Scripturi și a Sfintei Tradiții etc), folosindu-se în această lucrare și de De fide orthodoxa a Sf. Ioan Damaschinul, tradusă în latină, care s-a bucurat de mare influență în dezvoltarea Teologiei scolastice și în formarea marilor teologi care au onorat Biserica. Această carte a lui Petru Lombardul a fost mereu în atenția adversarilor săi, care au căutat s-o respingă pentru metoda ei speculativă, în trei Sinoade ecumenice succesive: Lateran 1111-1179, Lateran IV-1215. În următorul, au cerut condamnarea ei, însă majoritatea Părinților conciliari au aprobat-o solemn, caz unic în istoria canoanelor conciliare și, de atunci încoace, autoritatea ei n-a mai fost disputată.

SOMIȘTII SECOLELOR XII ȘI XIII care au compus tratate sistematice de Teologie, similare cărții lui Petru Lombardul, sunt mulți cunoscuți și necunoscuți, dintre care amintim totuși pe Petru de Poitiers (+ 1205) și Robert Melun (+ 1167). În Dreptul canonic apar acum la Bologna Concordia discordantius canonum sau Decretele lui Gratiani, din 1140, care erau o colecție de texte canonice și tratate de știință canonică.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact