Duminica, 24 septembrie 2011  
S Tecla, m (+ sec I)  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA A III-A
EPOCA A TREIA
DE LA CONCILIUL DIN CALCEDON (451)
PÂNĂ LA AL II-LEA CONCILIU DIN NICEEA (787)

Capitolul VI

PRIMII SCOLASTICI LATINI

4. CASSIODORUS (477-570)

Magnus Aurelius Cassiodorus, fiu de senator, s-a născut în Calabria la Acytacium, pe la 477, fiind educat de tatăl său, care era prefect al Pretoriului lui Odoacru. La curtea acestui rege a ajuns, la vârsta de 20 de ani, secretar particular al regelui Teodoric. În 514 este numit consul și, de trei ori, îndeplinește funcția de prefect al Pretoriului, bucurându-se nu numai de încrederea lui Teodoric, ci și a urmașilor lui, fiii regelui, Teodat și Vitig, și credincioasa lui soție creștină, văduva Amalasunta. La vârsta de 60 de ani, pe la 533, renunță la lume și se retrage la mănăstirea din Vivarium, întemeiată de el, în apropierea locului natal, unde trăiește până la 570, citind, scriind și conducând cu grijă activitatea călugărilor cenobiți ai mănăstirii sale, îndrumându-i să desfășoare o activitate culturală: copiere de manuscrise, traducerea operelor antice, compunerea de noi opere, lucru manual, fără a neglija activitatea religioasă la nivelul celorlalte mănăstiri. Grație lui Cassiodoru, activitatea culturală a pătruns în mănăstiri, salvând literele și artele antice, cotropite de noua viață semibarbară.

Opera sa literară se împarte în două părți, după cum i-a fost și viața: profană și sacră. Prima parte ține până la intrarea sa în mănăstire.

I. Scrierile profane cuprind:

1) O cronică cu amintiri personale despre funcționarii și despre statul din timpul său până în anul 519, importantă pentru cunoașterea vieții sociale de atunci.

2) O istorie a goților, în 12 cărți (De origine aetisque getarus), din care nu ni s-a păstrat decât un rezumat făcut de Jordanes. Din această scriere se vede mai bine scopul ce l-a urmărit autorul, adică de a împăca pe romani cu ostrogoții.

3) 12 cărți - Variae Litterae , cuprinzând restricțiile regești, epistole, formulare juridice etc. trimise de către Cassiodor în numele regelui sau al său propriu, foarte importante sub aspect istorie, devenite clasice în cancelariile Evului Mediu.

4) Câteva panegirice în cinstea regilor și reginelor Goților, pierdute aproape în întregime.

5) Un tratat Despre suflet.

II. Scrieri sacre.

1) Institutiones divinarum et saecularium litterarum, în două cărți, compusă către 544, este cea mai însemnată.

Prima carte este introducere la studiul științelor teologice, mai ales a Sf. Scripturi, istoriei și scrierilor Sf. Părinți. A doua este un rezumat al celor 7 arte frumoase: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria și astronomia. Aceste Institutiones ale lui Cassiodor și Doctrina christiana a Sf. Augustin proclama unirea științei sfinte cu știința profana, pentru a forma un învățământ complet și adevărat creștin. Aceeași lucrare, ca de altfel și cele ale lui Boetius, au pregătit elaborarea programelor Universităților medievale apusene.

2) Lucrarea Hystoria Ecclesiastica tripartita, în 12 cărți, nu este altceva decât o sinteză a istoriei bisericești a lui Socrate, Sozomen și Teodoret, completându-le cu datele cunoscute de el din alte lucrări, și din timpul vieții sale.

3) Câteva lucrări exegetice: Comentarii asupra Psalmilor, asupra Faptelor Apostolilor, asupra Epistolelor și asupra Apocalipsului.

4) Un mic tratat Ortographia, adresat călugărilor săi, în care le dă norme valabile, lor și nouă, după care să transcrie corect scrierile vechi. În afară de acestea, se pare că a tradus sau a pus să se traducă în latinește mai multe scrieri grecești.

Cassiodorus a murit în anul 570 ca Sfânt, dar figurează numai ca erudit, alături de Boetius, amândoi precursori ai scolasticii medievale.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact