Start :: Sfinti :: Patrologia
CARTEA A III-A
EPOCA A TREIA
DE LA CONCILIUL DIN CALCEDON (451)
PÂNĂ LA AL II-LEA CONCILIU DIN NICEEA (787)
Capitolul I
D. ICONOCLASMUL Șl COMBATEREA LUI
Iconoclasmul a cunoscut două faze de luptă violentă, separate de o scurtă perioadă de
cinstire și restaurare catolică:
I. Prima opresiune iconoclastă (725-780) se dezlănțuie
sub împăratul Leon al III-lea
Isaurul (717-740) care, în 725, întreprinse distrugerea icoanelor, urmat de Constantin al V-lea
Copronimul (740-775), ce impuse iconoclasmul în conciliul de la Hieria (753), când Sf.
German și Sf. Ioan Damaschinul au fost cei mai străluciți apărători ai credinței și ai cultului
icoanelor.
II.Perioada restaurării catolice (780-813) a fost deschisă de
împărăteasa Irina și
patriarhul Tarasie. Conciliul al VII-lea Ecumenic, al II-lea de la Niceea, în 787, defini
legitimitatea cultului icoanelor.
III. Reîntoarcerea ofensivei iconoclaste a fost inaugurată de
împăratul Leon Armeanul
(813-820).
Conflictul s-a prelungit încă 30 de ani. Sf. Nicefor și Sf. Teodor Studitul au apărat cultul
icoanelor și întreaga ortodoxie tradițională, care a triumfat definitiv în 842 la Conciliul din
Constantinopol, prezidat de patriarhul METODIE și împărăteasa Teodora și a fost aprobat
de Papa Romei.
Dintre combatanții împotriva iconoclasmului, amintim pe:
1. SF. TARASIE (784-786), patriarhul Constantinopolului sub împărăteasa Irina
(780-790); (792-802), împreună cu legații Papei Adrian I (722-795) a condus Conciliul al VII-lea
Ecumenic din Niceea II, în 787. Papa a aprobat decretele doctrinale aduse aici, care au
devenit reguli pentru Biserica universală. Sf. Tarasie i-a scris Papei, în acest scop, două
scrisori despre desfășurarea conciliului și adeziunea tuturor la adevărata credință. Tot Sf.
Tarasie ne-a lăsat alte patru scrisori și doua predici despre Imaculata Concepțiune.
2. SF. NICEFOR MĂRTURISITORUL (806-815), patriarh al Constantinopolului,
la
început a intrat în conflict cu călugării studiți, fiindcă aceștia s-au opus să fie patriarh
provenind din laici, dar repede s-au împăcat și au trecut împreună la apărarea ortodoxiei,
călugării având în fruntea lor pe marele abate TEODOR STUDITUL, luptător curajos
împotriva lui Constantin Copronimul, împărat iconoclast care, împreună cu episcopii
iconoclaști, l-au depus pe Sf. Nicefor Mărturisitorul în 815 și acesta s-a retras în mănăstire,
până la moartea să în 829. Sf. Nicefor a scris: Antierethicus, în trei cărți; Contra lui
Constantin Copronimul; Marea Apologie; Mica Apologie; Istoria de la 602-769, și o frumoasă
scrisoare adresată Papei Leon al III-lea (P.G. 100), fiind mărturisitor al dreptei credințe.
3. SF. METODIE, călugăr, discipol al Sf. Nicefor, adversar al iconoclaștilor, a fost
numit,
prin grija împărătesei Teodora (842-847), patriarh. Împreună cu ea, restabili cultul icoanelor,
instituind sărbătoarea Dumineca Ortodoxiei ca triumf al Bisericii universale asupra tuturor
ereziilor. Papa aprobă acest triumf al ortodoxiei în 842.