Start :: Sfinti :: Patrologia
CARTEA A II-A
EPOCA A II-A, DE AUR, A LITERATURII PATRISTICE
DE LA CONCILIUL DIN NICEEA, 325, LA CONCILIUL DE LA CALCEDON, 451
Capitolul XIV
2. PRIETENI ȘI DISCIPOLI AL SF. AUGUSTIN
Quodvultdeus, diacon și apoi mitropolit ai Cartaginei din 437. După căderea
orașului în
mâinile vandalilor, 439, s-a refugiat la Neapole, unde muri în 453. A scris unele cuvântări
pseudo-augustiniene, între care De tempora barbarico în care se ocupă cu căderea
Cartaginei în mâinile barbarilor, precum și un tratat, De promissionibus et praedictionibus
Dei ce se află în scrierile Sf. Prosper (P. L. 51,733), în care arată împlinirea profețiilor
biblice în Cristos și în Biserica Sa.
Paul Orosiu este de origine spaniolă, născut în Tarragona sau în Braga. Îl întâlnim
în
414 la Hippona alături de Sf. Ieronim, lupta contra pelagienilor. Fiind în Hippona, scrisese un
Commonitorum (Memoriu) Contra Priscillianistas et Origenistas ad Orosium, adresat Sf.
Augustin, care îi răspunde cu Contra Priscillianistas et Origenistas. În Palestina, fiind
acuzat că ar fi susținut că nici cu ajutorul lui Dumnezeu, omul nu poate să fie fără păcat,
scrise o apologie contra lui Pelagiu despre liberul arbitru, în care arată cu argumente din Sf.
Augustin, necesitatea grației pentru faptele meritorii. Reîntors în Africa, în 416, la îndemnul
Sf. Augustin, scrise o istorie universală (Historianum adversus paganom, libri VII), în 7 cărți
în care vrea să arate, ca și Sf. Augustin, că nenorocirile abătute asupra imperiului se
abătuseră asupra păgânilor și înainte de creștinism.
Scrierea, deși făcută în grabă, a fost scrisă într-un stil elegant și este destul de
importantă, așa încât a fost întrebuințată ca manual de școală.
Marius Mercator (+ 451) este de origine african, pe care-l întâlnim în 418 la Roma,
de
unde îi trimise Sf. Augustin 2 opuscule contra pelagienilor (pierdute), iar în 429 la
Constantinopol scrise: Commonitorium super nomine Celesti, 429, în grecește, în care
denunță erezia lui Iulian, Celestius și aderenților lor veniți la Constantinopol, combătând-o
cu argumente din Sf. Scriptură, din concilii și de la Papi, în scrierea Libersubnotationum in
verba Iuliani. Are și alte scrieri. Scrierea citată a tradus-o el însuși în latinește în 431. În
afară de aceasta, a mai tradus unele scrieri ale lui Nestorie contra pelagienilor, precum și
unele scrieri de ale lui Teodor Mopsuestenul, pe care l-a combătut, fiindcă de ele se serveau
ereticii. Apoi, contra lui Nestoriu a cărui stimă și-o pierduse, a scris alte scrieri. Nu după mult
timp a mai scris o Epistula de discrimine inter haeresium Nestorii et dogmata Pauli
Samosateni, Ebionis, Photini, atque Marcelli, 429 și Nestorii blasphemiarum, cap. 12, în
care combate anatematismele lui Nestorie. A tradus apoi multe documente cu privire la
nestorianism: Cuvântări și epistole de ale lui Nestorie; Cuvântarea lui Proclu din Cizie;
epistole și opuscule de ale Sf. Ciril (a IV-a sesiune a Conciliului din Efes) ș. a. Se pare că a
murit după Conciliul din Calcedon, 451.