Duminica, 24 septembrie 2011  
S Tecla, m (+ sec I)  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA l
EPOCA I SAU A PERSECUȚIILOR
De la începutul literaturii creștine până la anul 325,
Conciliul I ecumenic din Niceea

PERIOADA A II-A

DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI II PÂNĂ LA CONCILIUL DE LA NICEEA - 325

CAPITOLUL VI

A. SCRIITORI SIRIENI

1. MALCHION

Fost profesor de retorică, devenit preot și șeful unei școli helenice sau filosofice din Antiochia, a rămas celebru prin participarea lui la Conciliul ținut în 268 acolo contra lui Paul de Samosata, scriind o epistolă circulară adresată și difuzată în întreaga Biserică, în care arăta erorile lui Paul de Samosata. Nu se cunosc principiile ce caracterizau învățământul școlii lui Malchion, care se pare că este unul din fondatorii Școlii Antiochene, rivală celei din Alexandria.

2. SF. LUCIAN

Zis de SAMOSATA (locul sau de origine), a devenit preot al Antiochiei, a fost un călduros partizan al lui Paul de Samosata. După condamnarea acestuia, el a rămas, cu preotul Doroteu, în fruntea unui grup de opozanți, lovit de excomunicare prin cei trei succesori ai lui Paul: Domus, Tirneu și Ciril. Ultimul îi obținu supunerea și reprimirea în Biserică, trăind în pace până la moartea sa de martir în 312, sub Maximin Daia, fiind apoi venerat ca sfânt. El a pus bazele Școlii din Antiochia, celebra, bazată pe studiul Sf. Scripturi, după exemplul lui Origen, pentru care făcu o recenzie a LXX, numită comună, care se răspândi, alături de cea a lui Origen și a lui Hesychius. El părăsi metoda exegetică alegorică și căută sensul literal, însă, din nefericire, îi lipseau cei mai buni maeștri alexandrini, cu elanul mistic, atât de propriu și de necesar dezvoltării scrisului creștin, sau teologii și ascultarea vocii Tradiției exprimată de magisterul Bisericii. De aici apărură tendințele subordinaționiste ce se află, în ciuda poziției oficiale a Bisericii, și la Conciliul ecumenic din Niceea. Arie îi reclamă pe Lucian ca precursor, iar Bradenhewer, Duchesne, Tixeront admit că ar fi adevăratul tată al arianismului. Baronius îi apără, deși, la începutul secolului al IV-lea, cei mai mari propagatori ai arianismului au fost dintre discipolii lui Lucian, însă doctrina sa nu a fost ariană.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact