Greco-Catolic.ro

Fost profesor de retorică, devenit preot şi şeful unei şcoli helenice sau filosofice din Antiochia, a rămas celebru prin participarea lui la Conciliul ţinut în 268 acolo contra lui Paul de Samosata, scriind o epistolă circulară adresată şi difuzată în întreaga Biserică, în care arăta erorile lui Paul de Samosata. Nu se cunosc principiile ce caracterizau învăţământul şcolii lui Malchion, care se pare că este unul din fondatorii Şcolii Antiochene, rivală celei din Alexandria.

2. SF. LUCIAN

Zis de SAMOSATA (locul sau de origine), a devenit preot al Antiochiei, a fost un călduros partizan al lui Paul de Samosata. După condamnarea acestuia, el a rămas, cu preotul Doroteu, în fruntea unui grup de opozanţi, lovit de excomunicare prin cei trei succesori ai lui Paul: Domus, Tirneu şi Ciril. Ultimul îi obţinu supunerea şi reprimirea în Biserică, trăind în pace până la moartea sa de martir în 312, sub Maximin Daia, fiind apoi venerat ca sfânt. El a pus bazele Şcolii din Antiochia, celebra, bazată pe studiul Sf. Scripturi, după exemplul lui Origen, pentru care făcu o recenzie a LXX, numită comună, care se răspândi, alături de cea a lui Origen şi a lui Hesychius. El părăsi metoda exegetică alegorică şi căută sensul literal, însă, din nefericire, îi lipseau cei mai buni maeştri alexandrini, cu elanul mistic, atât de propriu şi de necesar dezvoltării scrisului creştin, sau teologii şi ascultarea vocii Tradiţiei exprimată de magisterul Bisericii. De aici apărură tendinţele subordinaţioniste ce se află, în ciuda poziţiei oficiale a Bisericii, şi la Conciliul ecumenic din Niceea. Arie îi reclamă pe Lucian ca precursor, iar Bradenhewer, Duchesne, Tixeront admit că ar fi adevăratul tată al arianismului. Baronius îi apără, deşi, la începutul secolului al IV-lea, cei mai mari propagatori ai arianismului au fost dintre discipolii lui Lucian, însă doctrina sa nu a fost ariană.