Sâmbata, 23 septembrie 2011  
Zamislirea S Ioan Botezatorul  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 SFINTI
Start :: Sfinti :: Patrologia

CARTEA l
EPOCA I SAU A PERSECUȚIILOR
De la începutul literaturii creștine până la anul 325,
Conciliul I ecumenic din Niceea

PERIOADA I

SECOLUL I

Capitolul I

B. PĂRINȚII APOSTOLICI

7. PAPIAS DIN HIERAPOLIS

Pe timpul lui Commodus (180-192), când Sf. Ireneu scria cartea să Adversus Haereses, Papias era considerat un om bătrân, aparținând generației trăite între 70-160 și cunoscuse cel puțin pe câțiva dintre Apostoli și dintre urmașii lor imediați. S-a născut cu siguranță în Asia Mica, poate în Hierapolis, către anul 70. De fapt a fost conșcolar cu Sf. Policarp, născut în anul 69. Sf. Ireneu spune că a fost învățăcelul Sf. Ioan Apostolul. Eusebiu și Ieronim, precum și alți scriitori moderni, cred că a fost învățăcel nu al Sf. Ioan, ci al altui Ioan, Presbiterul. Noi credem că acest Ioan Presbiterul poate fi identificat cu Sf. Ioan Apostolul, căci acesta a trăit în Asia Mica până pe timpul lui Traian și pe care l-a ascultat Sf. Policarp, conșcolarul lui Papias. Papias a fost episcop în Hierapolis din Frigia, cum spune Eusebiu, unde le-a cunoscut pe cele două fiice ale Sf. Apostol Filip. Era încă în viată pe timpul împăratului Adrian (117-138), pentru că un fragment al scrierii sale spune că unii morți, înviați de Cristos, au trăit până pe timpul lui Adrian. Cu siguranță era mort pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180), când în Hierapolis era episcop Claudiu Apolinarie. A murit cam între 150-160 dr. Cr.

Opera. Papias a scris o opera în 5 cărți cu titlul LOGION KIRIAKON EXEGESIS (Explicarea cuvântărilor Domnului). Opera își propune să explice toate cuvântările Domnului. Este sigur însă că nu se limitează la cuvântările Domnului, ci se ocupă și de minuni, cum reiese din fragmentele ce le avem. Izvoarele de care s-a servit autorul sunt două: Evangheliile scrise, mai ales, de Matei și Marcu și Tradiția orală culeasă de pe buzele Apostolilor și a urmașilor lor imediați. Opera s-a pierdut. Noi posedăm numai fragmente din ea în operele Sf. Ireneu, Hippolyt, Eusebiu, Apolinarie din Laodiceea, etc. Cum rezultă din aceste fragmente, Papias era milenarist (hiliae), pentru că, într-un fragment citat de Sf. Ireneu, descrie bogăția împărăției de o mie de ani. De la el s-au contaminat mulți, devenind milenariști. Prin această lucrare, Papias a fost primul exeget al Sf. Scripturi. Mărturia lui este prețioasă și cu privire la Evangheliile lui Matei și Marcu. Despre Marcu scrie: Spunea, de asemenea, presbiterul acela, că Marcu, tălmaciul lui Petru, a scris diligent tot ceea ce a ținut minte; totuși, nu a spus în ordine ceea ce a spus și a făcut Domnul. Căci el nici nu L-a ascultat pe Domnul, nici nu L-a urmat vreodată. Însă cum a spus, a stat lângă Petru, care predica Evanghelia în folosul ascultătorilor și nu ca să facă o istorie a cuvintelor Domnului. Deci cu nimica nu a greșit Marcu, carele unele lucruri așa le-a scris, după cum și le-a amintit. De un singur lucru se îngrijea, ca să nu lase la o parte ceva despre ceea ce a auzit, sau să nu le împodobească cu ceva fals.

Despre Matei: Matei a scris în limba evreiască profețiile divine; fiecare însă le-a interpretat cum le-a putut. El ne dă, prin urmare, date despre geneza Evangheliilor Sf. Marcu și Sf. Matei, durata vieții celor înviați de Cristos până în epoca Împăratului Adrian, lucru confirmat și de Quadratus, contemporanul lui Papias (l.G. Coman, op. cit. p. 166).




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact