RUT

Capitolul 1

Naomi

1. Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului.
2. Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau Efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.
3. Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.
4. Ei şi-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, şi cealaltă Rut, şi au locuit acolo aproape zece ani.
5. Mahlon şi Chilion au murit şi ei amîndoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.

Rut se ţine de Naomi

6. Apoi s'a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său şi -i dăduse pîne.
7. Ea a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei, şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.
8. Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: "Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casamamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v'aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şide mine!
9. Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat!" Şi le -a sărutat. Ele au ridicat glasul, şi au plîns;
10. şi i-au zis: "Nu; noi vom merge cu tine la poporul tău."
11. Naomi a zis: "Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentruce să veniţi voi cu mine? Mai am euoare fii în pîntecele meu, ca să poată fi bărbaţii voştri?
12. Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sînt prea bătrînă ca să mă mărit din nou.Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde; chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat, şi aş naşte fii,
13. aţi mai aştepta voi pînă să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sînt mult mai amărîtă decît voi, pentrucă mîna Domnului s'aîntins împotriva mea."
14. Şi ele au ridicat glasul, şi iarăş au plîns. Orpa a sărutat pe soacră-sa şi a plecat, dar Rut s'a ţinut de ea.
15. Naomi a zis către Rut: "Iată, cumnată-ta s'a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnată-ta."
16. Rut a răspuns: "Nu sta de mine să te las, şi să mă întorc dela tine! Încotro vei merge tu voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu,şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
17. unde vei muri tu, voi muri şi eu, şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine de cît moartea!"
18. Naomi, văzînd -o hotărîtă să meargă cu ea, n'a mai stăruit.
19. Au călătorit împreună pînă ce au ajuns la Betleem. Şi cînd au intrat în Betleem, toată cetatea s'a pus în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: "Naomi (Plăcută) esteaceasta?"
20. Ea le -a zis: "Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci cel Atotputernic m'a umplut de amărăciune.
21. La plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mînile goale. De cesă-mi mai ziceţi Naomi, cînd Domnul S'a rostit împotriva mea, şi Cel Atotputernic m'a întristat?"
22. Astfel s'au întors din ţara Moabului Naomi şi noru-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la începutul seceratului orzurilor.

Capitolul 2

Rut. Boaz

1. Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.
2. Rut, Moabita, a zis către Naomi: "Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere." Ea i -a răspuns: "Du-te, fiica mea."
3. Ea s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.
4. Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: "Domnul să fie cu voi!" Ei i-au răspuns: "Domnul să te binecuvinteze!"
5. Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: "A cui este tînăra aceasta?"
6. Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: "Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.
7. Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă".
8. Boaz a zis către Rut: "Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu tedepărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.
9. Uită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile."
10. Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis: "Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?"
11. Boaz i -a răspuns: "Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.
12. Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului,Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!"
13. Şi ea a zis: "O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale."
14. La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut: "Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet." Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.
15. Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: "Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;
16. şi chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi."
17. Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efăde orz.
18. A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.
19. Soacră-sa i -a zis: "Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!" Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: "Omul la caream muncit azi", a zis ea, "se numeşte Boaz."
20. Naomi a zis nurorei sale: "Să fie binecuvîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. ,Omul acesta este rudă cu noi`, i-a mai spus Naomi, ,este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră."
21. Rut, Moabita, a adăugat: "El mi -a mai zis:" "Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat."
22. Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: "Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi sănu te întîlnească cineva în alt ogor".
23. Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.

Capitolul 3

Rut ascultă de sfatul soacrei ei

1. Soacră-sa Naomi i -a zis: "Fiica mea, aş vrea să-ţi dau un loc de odihnă, ca să fii fericită.
2. Şi acum Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vînture la noapte orzurile în arie.
3. Spală-te şi unge-te, apoi îmbracă-te cu hainele tale, şi pogoară-te la arie. Să nu te facicunoscută lui, pînă va isprăvi de mîncat şi de băut.
4. Şi cînd se va duce să se culce, înseamnă-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descopere -i picioarele, şi culcă-te. Şi el însuş îţi va spune ce să faci."
5. Ea i -a răspuns: "Voi face tot ce ai spus."
6. Rut s'a pogorît la arie, şi a făcut tot ce poruncise soacră-sa.
7. Boaz a mîncat şi a băut, şi inima -i era veselă. S'a dus şi s'a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i -a descoperit picioarele, şi s'a culcat.
8. La miezul nopţii, omul s'a speriat; s'a plecat, şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui.
9. El a zis: "Cine eşti tu?" Ea răspuns: "Eu sînt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala haineipeste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare."
10. Şi el a zis: "Fii binecuvîntată de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decît cea dintîi, că n'ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.
11. Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită.
12. Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai aproape decît mine.
13. Rămîi în noaptea aceasta aici. Şi mîne, dacă vrea să te răscumpere, bine, să te răscumpere; dar dacă nu -i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici pînă dimineaţă."
14. Ea a rămas culcată la picioarele lui pînă dimineaţă, şi s'a sculat mai înainte de a seputea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: "Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie în arie!"
15. Şi a adăugat: "Adu mantaua de pe tine, şi ţine -o." Ea a ţinut -o, şi el a măsurat şase măsuri de orz, şi le -a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate.
16. Rut s'a întors la soacră-sa, şi Naomi, a zis: "Tu eşti, fiica mea?" Rut i -a istorisit totce -i făcuse omul acela.
17. Ea a zis: "Mi -a dat aceste şase măsuri de orz, zicînd: ,Să nu te întorci cu mînile goale la soacră-ta."
18. Şi Naomi a zis: "Fii liniştită, fiica mea, pînă vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă pînă nu va sfîrşi lucrul chiar astăzi."

Capitolul 4

Căsătoria lui Boaz cu Rut

1. Boaz s'a suit la poarta cetăţii, şi s'a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i -a zis: "Hei, cutare, apropie-te, staiaici." Şi el s'a apropiat, şi s'a oprit.
2. Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrînii cetăţii, şi a zis: "Şedeţi aici." Şi ei auşezut jos.
3. Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: "Naomi, întorcîndu-se din ţara Moabului, a vîndut bucata de pămînt care era a fratelui nostru Elimelec.
4. Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta, şi să-ţi spun: ,Cumpără -o, în faţa locuitorilor şi în faţa bătrînilor poporului meu. Dacă vrei s'o răscumperi, răscumpără -o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni înaintea ta caresă aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta." Şi el a
5. spuns: "O voi răscumpăra."
6. Boaz a zis: "În ziua în care vei cumpăra ţarina din mîna Naomei, o vei cumpăra în acelaş timp şi dela Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui."
7. Şi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: "Nu pot s'o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nupot s'o răscumpăr."
8. Odinioară în Israel, pentru întărirea unei răscumpărări sau unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel.
9. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: "Cumpără -o pe socoteala ta!"Şi şi -a scos încălţămintea.
10. Atunci Boaz a zis bătrînilor şi întregului popor: "Voi sînteţi martori azi că am cumpărat din mîna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,
11. şi că mi-am cumpărat deasemenea de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui, şi pentru ca numele mortului să nu fieşters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sînteţi martori azi despre aceasta!"
12. Tot poporul care era la poartă şi bătrînii au zis: "Sîntem martori! Domnul să facă pefemeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, cari amîndouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata, şi fă-ţi un nume în Betleem!
13. Sămînţa pe care ţi -o va da Domnul, prin această tînără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s'a născut lui Iuda din Tamar!"

Naşterea lui Obed, strămoşul lui David

13. Boaz a luat pe Rut, care i -a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut -o să zămislească, şi ea a născut un fiu.
14. Femeile au zis Naomei: "Binecuvîntat să fie Domnul, care nu te -a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare, şi al cărui nume va fi lăudat în Israel!
15. Copilul acesta îţi va înviora sufletul, şi va fi sprijinul bătrîneţelor tale; căci l -a născut noru-ta, care te iubeşte, şi care face pentru tine mai mult decît şapte fii."
16. Naomi a luat copilul, l -a ţinut în braţe, şi a văzut de el.
17. Vecinele i-au pus nume, zicînd: "Un fiu s'a născut Naomei!" Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.

Sămînţa lui Pereţ

18. Iată sămînţa lui Pereţ. Pereţ a fost tatăl lui Heţron;
19. Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;
20. Aminadab a fost tatăl lui Nahşon: Nahşon a fost tatăl lui Salmon;
21. Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;
22. Obed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David.