Vineri, 15 decembrie 2011  
S Eleuteriu, ep, m (+ sec II)  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 RUGĂCIUNI
Start :: Rugaciuni :: Card. Todea

V. Rugăciuni diverse

1. Cântări la Sfânta Liturghie

 

1. După Fericiri:

Vers I: Pe Maica ta aduce ție întru rugăciune poporul tău, Hristoase. Pentru rugăciunile ei dă-ne nouă îndurările tale, ca să te mărim pe tine, cel ce ai răsărit nouă din mormânt.

Vers II: Bucură-te, scaunul cel în chipul focului, bucură-te, Mireasă nenuntită, bucură-te, Fecioară, care pe Dumnezeu oamenilor l-ai născut.

Vers III: Bucură-te ușa lui Dumnezeu, prin care a trecut întrupându-se Făcătorul, sigilată păzindu-te; bucură-te nor ușor care ai purtat pe Hristos ploaia cea dumnezeiască, bucură-te scară și scaun ceresc, bucură-te munte cinstit, gras și netăiat.

Vers IV: Pe Maica ta, Hristoase, care cu trup fără sămânță te-a născut, și fecioară nestricată cu adevărat și după naștere a rămas, pe aceasta o aducem către tine spre rugăciune, Stăpâne mult îndurate; dăruiește iertare de greșeli celor ce strigă ție totdeauna: adu-ți aminte și de noi, întru împărăția ta.

Vers V: Bucură-te biserica lui Dumnezeu cea însuflețită și ușă neumblată, bucură-te scaun nears și în chipul focului, bucură-te Maica lui Emanuil, Hristos Dumnezeul nostru.

Vers VI: Ceea ce negrăit în cele de apoi ai conceput și ai născut pe Făcătorul tău, Fecioară, mântuește pe cei ce te măresc pe tine.

Vers VII: Născut-ai pe Fiul și Cuvântul Tatălui cu trup pe pământ, precum însuși a voit, Născătoare de Dumnezeu; pentru aceasta, Fecioară Maică, cei îndumnezeiți prin tine, bucură-te, strigăm ție, sperarea creștinilor.

Vers VIII: Bucură-te încăperea lui Dumnezeu cea desfătată, bucură-te sicriul legii noi, bucură-te năstrapă aurită, din care s-a dat tuturor mana cea cerească.

 

2. Troparele Învierii (Duminecilor).

Vers 1: Piatra fiind sigilată de Iudei, și ostașii păzind preacurat Trupul tău: înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viață. Pentru aceasta puterile cerurilor îți strigă ție, dătătorule de viață; mărire învierii tale, Hristoase, mărire împărăției tale, mărire rânduelii tale, unule iubitorule de oameni.

Vers 2: Când te-ai pogorît la moarte, cela ce ești viața cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea dumnezeirii tale; și când ai înviat pe cei morți din cele dedesupt, toate puterile cerești au strgat: Dătătorule de viață Hristoase, Dumnezeul nostru, mărire ție.

Vers 3: Să se veselească cele cerești, și să se bucure cele pământești, că a făcut biruință cu brațul său Domnul; călcat-a cu moarte pe moarte, începător învierii morților s-a făcut, din pântecele iadului ne-a mântuit, și a dat lumii mila cea mare.

Vers 4: Predicarea învierii cea luminată înțelegând-o de la înger învățăcelele Domnului, și lepădând neascultarea strămoșilor, Apostolilor lăudându-se au zis: Prădatu-s-a moartea, sculatu-s-a Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mila cea mare.

Vers 5: Pe cuvântul cel împreună fără de început, cu Tatăl și cu Spiritul, care din Fecioară s-a născut pentru mântuirea noastră, să-l lăudăm credincioșii, și să-i-ne închinăm; că bine a voit cu trupul a se sui pe cruce, și moarte a răbda, și a scula pe cei morți întru mărită învierea sa.

Vers 6: Puterile îngerești la mormântul tău, și ostașii au amorțit; și sta Maria la mormânt, căutând preacurat trupul tău; prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul: întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind viața. Cel ce ai înviat din morți, Doamne, mărire ție.

Vers 7: Stricat-ai cu crucea ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul, plângerea purtătoarelor de mir o ai schimbat, și Apostolilor tăi a vesti le-ai poruncit: că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mila cea mare.

Vers 8: Dintru înălțime te-ai pogorât milostive, și înmormântare ai luat de trei zile, ca să ne slobozești din patimi. Cel ce ești viața și învierea noastră, Doamne, mărire ție.

 

3. În loc de "Sfinte Dumnezeule":

a) La sărbătorile împărătești (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Sâmbăta Floriilor, Sâmbăta Paștilor, Învierea Domnului, Rusaliile):

Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat. Aliluia.

b) La Sărbătorile Crucii (Înălțarea Sfintei Cruci: 14-21 Sept.; Dumineca III. din postul Paștilor și peste săptămână):

Crucii tale ne închinăm Hristoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o mărim.

 

4. În loc de "Care pe Heruvimi":

a) În Joia Mare: Cinei tale, vezi Sfânta Liturghie.

b) În Sâmbăta Mare: Să tacă tot trupul omenesc și cu frică și cutremur să stea și nimica pământesc întru sine să nu gândească, că împăratul împăraților și Domnul domnilor vine să se junghie și să se dea spre mâncare credincioșilor, și merg înaintea lui cetele Arhanghelilor, cu toată Căpetenia și Puterea, Heruvimii cei cu ochi mulți și Serafimii cei cu ochi mulți și Serafimii cei cu câte șase aripi fețele acoperindu-și și cântând cântarea: Aliluia, aliluia, aliluia.

 

5. În loc de "Cuvine-se cu adevărat":

1. La Nașterea Preacuratei Fecioare Maria, 8-12 Sept.:

Mărește suflete al meu, pe ceea ce s-a născut din cea stearpă, pe Fecioara Maria!

Străin lucru este maicelor fecioria, străină și fecioarelor nașterea de prunci! Întru tine, de Dumnezeu Născătoare, amândouă sau rânduit. Pentru aceasta, pe tine toate sămânțiile pământului neâncetat te mărim.

2. La înălțarea sfintei Cruci, 14-21 Sept.:

Mărește suflete al meu, preacinstită Crucea Domnului.

Rai de taină ești, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăsluit nelucrat pe Hristos, prin care lemnul crucii cel de viață purtător pe pământ s-a sădit. Pentru aceasta acum înălțat fiind, închinându-ne lui, pe tine te mărim.

3. La Intrarea în Biserică, 21-25 Nov.:

Îngerii intrarea celei Preacurate văzând s-au mirat, cum Fecioara a intrat în Sfânta Sfintelor!

Ca de un sicriu însuflețit al lui Dumnezeu, nici cum să nu se atingă mâna necredincioșilor, iară buzele credincioșilor, fără tăcere cântând cu bucurie glasul îngerului, să strige Născătoarei de Dumnezeu: Cu adevărat, mai presus decât toți ești, Fecioară curată.

4. La nașterea Domnului, 25-31 Dec.:

Mărește suflete al meu pe cel din Fecioară și în peșteră născut Hristos Împăratul.

Taină străină văd, și minunată: cer fiind peștera, scaun de Heruvimi Fecioara, ieslea locaș, întru care s-a culcat cel neâncăput, Hristos Dumnezeu, pe care lăudăndu-l, îl mărim.

5. La Botezul Domnului, 6-14 Ian.:

Mărește suflete al meu pe cel ce în Iordan și de la Ioan a luat botezul.

Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, și se întunecă și mintea cea mai presus de lume, a cânta ție, de Dumnezeu Născătoare; însă fiind bună, primește credința. Că știi iubirea noastră cea de Dumnexeu însuflată, că tu credincioșilor ești folositoare; pe tine te mărim.

6. La Întâmpinarea Domnului 2-9 Febr.:

Născătoare de Dumnezeu, nădejdea tuturor creștinilor, acoperă, apără, păzește pe cei ce nădăjduiesc spre tine.

În lege, în umbră, în scriptură închipuire vedem credincioșii; toată partea bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt lui Dumnezeu este. Deci pe Cuvântul cel întâi-născut pe Fiul Tatălui celui fără de început, pe cel întâi-născut din Maică, fără ispită bărbătească, îl mărim.

7. La Bunavestire, 25-26 Martie:

Binevestești pământule bucurie mare, lăudați ceruri mărirea lui Dumnezeu.

Ca de un sicriu însuflețit al lui Dumnezeu, nici cum să nu se atingă mâna necredincioșilor, iară buzele credincioșilor, fără tăcere, glasul îngerului cântând cu bucurie, să strige Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine.

8. La Învierea Domnului:

a) Din ziua Învierii la înjumătățirea celor 50 de zile:

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime: că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum și te bucură, Sioane! Iară tu curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru învierea Fiului tău.

b) De la înjumătățire, 8 zile: Străin lucru... vezi la În loc de "Cuvine-se cu adevărat".

c) Dela înjumătățire la Întroptirea Învierii, miercuri înainte de înălțare: Luminează-te...

9. La Înălțarea Domnului, până în vinerea Rusaliilor:

Mărește suflete al meu pe Hristos dătătorul de viață, cel ce s-a înălțat de pe pământ la cer.

Pe tine Maica lui Dumnezeu cea mai presus de minte și de cuvânt, care ai născut negrăit sub ani pe cel fără de ani, credincioșii cu un gând pe tine te mărim.

10. La Rusalii, până în sâmbăta după Rusalii:

Bucură-te, Împărăteasă Maică, mărirea fecioriei! Că toată gura cea limpede binegrăitoare, vorbind, nu te poate lăuda după cuviință; ci se întunecă toată mintea, a cunoaște nașterea ta. Pentru aceasta cu un gând te preamărim.

11. La Adormirea Maicii Domnului (15-23 Aug.):

Neamurile toate te fericim pe tine, una de Dumnezeu Născătoare!

Biruiescu-se hotarele firii întru tine, Fecioară curată: că nașterea nu strică fecioria, și moartea arvunește viață. Ceea ce ești după naștere fecioară, și după moarte vie, mântuești pururea, Născătoare de Dumnezeu, moștenirea ta.

12. La Liturghia Sf. Vasile:

De tine se bucură, ceea ce ești plină de dar, toată făptura, adunarea îngerească și neamul omenesc: ceea ce ești biserică sfințită și rai cuvântător, lauda fecioriei, dintru care Dumnezeu s-a întrupat, și prunc s-a făcut celce este mai înainte de veci, Dumnezeul nostru. Că sânul tău scaun l-a făcut și pântecele tău mai larg decât cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, ceeace ești plină de dar, toată făptura: mărire ție.

13. În Joia Mare, Lit. Sf. Vasile, vers 6, Irmos:

Din ospățul Stăpânului și din Masa cea nemuritoare, veniți credincioșilor la loc înalt, cu gânduri înalte să ne îndulcim, pe cuvântul cel preaînalt din Cuvântul lui cunoscându-l, pe care îl mărim.

14. În Sâmbăta Mare, Lit. Sf. Vasile, vers 6, Irmos:

Nu te tângui pentru mine, Maică, văzând în mormânt pe Fiul, pe care fără de sămânță l-ai luat în pântece; că mă voi scula, și mă voi preamări și voi înălța întru mărire, ca un Dumnezeu, pe cei ce cu credință și cu dragoste pe tine neîncetat te măresc.

 

În loc de "Și pe toți și pe toate" la lit. sf. Vasile:

Pe arătătorul celor cerești, pe sfetnicul Domnului Hristos, pe luminarul cel luminat, cel din Cesareea cea din Capadochia, pe marele Vasile cu toții să-l lăudăm.

 

6. Pricesne:

Duminecă: Lăudați pe Domnul din ceruri. Aliluia.
Luni: Cel ce faci pe îngerii tăi spirite, și servitorii tăi pară de foc. Aliluia.
Marți: Întru pomenire veșnică va fi dreptul. Aliluia.
Miercuri: Paharul mântuirii voi lua, și numele Domnului voi chema. Aliluia.
Joi: În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii, graiurile lor. Aliluia.
Vineri: Mântuire ai făcut în mijlocul pământului, Hristoase Dumnezeule. Aliluia.
Sâmbătă: Fericiți, pe care i-ai ales și i-ai primit Doamne, și amintirea lor din neam în neam. Aliluia.

Alte pricesne și cântări:

I.Ridica-voi ochii mei la cer, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu, de la Dumnezeu, cel ce a făcut cerul și pământul. Aliluia.

II. Ascultă Doamne pe servii tăi și nu uita ruga lor. Mântuiește poporul cel ce se roagă, și caută cu îndurare spre moștenirea ta, o Doamne, Doamne. Aliluia.

III. Nădejdea mea, e numai la tine, Doamne. Căci, tu ai zis, când ai venit în lume: Veniți la mine, toți cei osteniți și împovărați, și eu vă voi odihni pe voi. Aliluia.

IV. Pleacă Doamne urechea ta și auzi-mă. Doamne, auzi-mă. A mea inimă greu încercată, nu o urgisi; căci pe cei fărădelege îi voi învăța, Doamne, calea ta, și-i voi întoarce la tine. Aliluia.

V. Ochiul inimii mele îl ridic către tine, Stăpână. Nu trece cu vederea puțina mea suspinare. Fii mie acoperământ și ajutătoare în ceasul când va judeca Fiul tău lumea. Aliluia.

VI. La râul Vavilonului, acolo am șezut și am plâns, când mi-am adus aminte de Sion. Să se limpezească limba mea de gâtlejul meu, când îmi voi uita de tine Sioane. Aliluia.

VII. Spune-mi mie, Doamne, ce este omul pe acest pământ? Praf și cenușă, pe care o bat vânturile. Iară sufletul este numai o scânteie, o Doamne, înaintea ta. Aleluia.

VIII. Spune-mi mie, Doamne sfârșitul meu
Și numărul zilelor ce am eu....
Ca să înțeleg de ce voi dispărea,
Ca să mă mântuiesc de amar,
Primește arderea ce ți-o aduc,
Totdeauna ție să-ți cânt:
Ah, Isuse, Fiul lui Dumnezeu
Caută din cer, preasfânt lăcașul tău
Și binecuvintează moștenirea
Care a sădit-o dreapta ta. Aliluia.

IX. Cât de mărit este Domnul în Sion, nu poate limba a tâlcui. Mare este Domnul în cer, pe tron și până-ntr-un fir de iarbă pe pământ. Mare ești pretutindenea Doamne, pretutindenea ești mărit: în zi, în noapte, cu strălucire. Aliluia.




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact