Cartea Rozarului

Partea pregătitoare

Cuvine-se a şti că această parte pregătitoare nu ţine strict de Rozar. Când nu este vreme, sau cineva nu vrea să o zică, poate să înceapă direct de la semnul Crucii, Tatăl nostru, Prima Taină şi Prima decadă ori la Rozarul cântat: Către Născătoarea... Nu vom tăcea... Tatăl nostru... Prima Taină, apoi decada.

Când Rozarul se face de unul singur, se zice rugăciunea pregătitoare, apoi se începe cu semnul Crucii şi cu Simbolul Credinţei şi celelalte.

Rugăciuni înainte de Rozar

Preasfântă Fecioară, Maica milostivirii, primeşte de la mine acest Rozar, prin care vreau să preamăresc pe Dumnezeu, pentru toată mărirea şi darurile cu care te-a înzestrat, vreau să te cinstesc pe tine, ca pe Împărăteasa Cerului şi pe Maica mea şi să-ţi mulţumesc pentru toate binefacerile câte mi le-ai dat. Mijloceşte-mi de la Fiul tău, o, Maică preaiubită, prin acest Rozar, toate acele daruri de care eu am atâta nevoie, cât şi alţii pentru care mă rog. Adu-ţi aminte îndeosebi, o, Stăpână, de cei ce au să moară astăzi şi de sufletele din Purgator. Amin. (Aici gândeşte-te la scopul pentru care zici Rozarul)

Când Rozarul îl zic mai mulţi împreună, cel care conduce zice rugăciunea pregătitoare, apoi încep toţi să cânte:

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoinţă să alergăm, noi, păcătoşii şi umiliţii, şi să cădem strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână, ajută, îndurându-te spre noi, grăbeşte că pierim de mulţimea păcatelor, nu întoarce pe servii tăi deşerţi, că numai pe tine nădejde te-am câştigat.

Mărire Tatălui... Şi acum...

Nu vom tăcea niciodată, Născătoare de Dumnezeu, a grăi puterile tale, noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi mântuit pe noi dintru atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit până acum liberi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, pentru că tu mântuieşti pe servii tăi pururea, din toate nevoile.

Conducătorul (făcându-şi cruce cu cruciuliţa Rozarului): În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Spirit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond.: Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul Cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Toţi: Şi într-unul Domn Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, care din Tatăl s-a născut, mai înainte de toţi vecii, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut.

Cond.: Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a coborât din Ceruri şi s-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioară şi s-a făcut om.

Toţi: Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat.

Cond.: Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Toţi: Şi s-a suit la Ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui,

Cond.: Şi iarăşi va să vină cu mărire, să judece viii şi morţii, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Toţi: Şi întru Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, care de la Tatăl purcede, cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, care a grăit prin prooroci.

Cond.: Într-una Sfântă, Catolică şi Apostolică Biserică.

Toţi: Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.

Cond.: Aştept învierea morţilor.

Toţi: Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Cond.: Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond. (trecând la mărgeaua cea dintâi după cruce): Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vină împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în Cer aşa şi pe pământ.

Toţi: Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.

Cond. (trecând la mărgeaua următoare, prima din cele trei): Mărire Tatălui Celui ce ne-a zidit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond.: Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te cea plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Christos, Mântuitorul sufletelor noastre.

Toţi: Preasfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii, acum şi în ora morţii noastre. Amin.

Cond. (trecând la mărgeaua a doua dintre cele trei): Mărire şi Fiului, Celui ce ne-a răscumpărat.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond.: Născătoare de Dumnezeu...

Toţi: Preasfântă Marie...

Cond. (trecând la mărgeaua a treia din cele trei): Mărire şi Sfântului Spirit, Celui ce ne-a sfinţit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond.: Născătoare de Dumnezeu...

Toţi: Preasfântă Marie...

Cond: Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond.: Tatăl nostru...

Toţi: Pâinea noastră...

Această parte este numai introducerea în Rozar, partea pregătitoare, şi este la fel la toate Rozarele. De aici înainte începe adevăratul Rozar cu tainele lui:

I. Rozarul de bucurie

Se zice în zilele de luni şi joi; se mai zice din ziua de 20 decembrie până în 14 ianuarie, apoi în următoarele sărbători: Întâmpinarea Domnului, Buna-Vestire, Naşterea Preacuratei Fecioare Maria, Intrarea în Biserică, Zămislirea Sfintei Ana (9 decembrie).

Prima Taină

Cond. (înaintea primei decade): Bucură-te, Marie, care pe Isus de la Spiritul Sfânt L-ai conceput.

(După rostirea Tainei, la Rozarul cântat se adaugă şi versurile corespunzătoare):

Din Cer Arhanghelul coboară,
Spunând Fecioarei Maria:
Domnul cu Tine, o, Fecioară,
Tu ai să naşti pe Mesia.

Dacă însă Rozarul nu se cântă, atunci versurile nu se iau, ci îndată după rostirea Tainei urmează aşa:

Cond.(La prima mărgea, a primei decade, apoi, pe rând, la toate, până la sfârşitul decadei):

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te cea plină de har, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Christos, Mântuitorul sufletelor noastre.

Toţi: Preasfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.

Meditaţie:
Arhanghelul Gravril coboară la Fecioara şi-i vesteşte că ea este aleasă de Dumnezeu să nască pe Mesia, Mântuitorul lumii. Ea îşi pleacă capul cu supunere şi, în aceeaşi clipă, Dumnezeu Cuvântul s-a coborât şi a luat trup omenesc în Preasfânta Fecioară, prin lucrarea Sfântului Spirit. Aceasta este Taina Întrupării.

Vezi câtă smerenie este aici: se smereşte Domnul, se smereşte Fecioara, se smereşte Arhanghelul; numai tu, vierme netrebnic, îţi înalţi capul cu trufie! Cere de la Dumnezeu să-ţi dea darul smereniei, fără de care nimeni nu poate plăcea lui Dumnezeu.

Cond. (la sfârşitul celor zece Născătoare): Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Toţi: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cond. (la mărgeaua singură): Tatăl nostru...

Toţi: Pâinea noastră...

Taina a doua

Cond.: Bucură-te Marie, care, purtând pe Isus , pe Sfânta Elisabeta ai căutat-o.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Elisabeta primeşte,
Când cu iubire alergi la ea.
Iubire Domnul porunceşte,
Iubire Maica noastră vrea.
Ajutor Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului tău drumul cel lung dintre Nazaret şi oraşul Iudeei, unde locuia Zaharia şi Elisabeta, rudeniile Mariei. Maria călătoreşte singură pe acel drum obositor, cu pas grăbit, cu dragoste şi dor în suflet, ca să aducă cât mai multă mângâiere şi bucurie în casa bătrânei sale rudenii, Elisabeta, viitoarea Mamă a lui Ioan Botezătorul. Învaţă din pilda Mariei iubirea către aproapele. (La sfârşitul fiecărei Taine se zice ca la Prima Taină).

Taina a treia

Cond.: Bucură-te, Marie, care pe Isus în Viflaim L-ai născut.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Sărac şi gol, Isus coboară,
Născându-se în Viflaim.
Noi ne-adunăm aici comoară,
Plăcerea lumii o iubim.
Ajutor Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului pe micul prunc Isus culcat în ieslea unui grajd. Vezi şi sărăcia şi lipsa de acolo. Isus a voit aşa, ca să te ruşinezi pentru marea ta iubire de averi şi plăceri pământeşti. Scoate-ţi din suflet iubirea lumii, dacă vrei să urmezi lui Christos.

Taina a patra

Cond: Bucură-te, Maria, care pe Isus în biserică L-ai adus.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Pe Fiu-ţi, preasfântă Marie,
La Domnul L-ai înfăţişat;
Fă ca şi noi, în curăţie,
Să te urmăm nestrămutat.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului cum împlineşte Maria legea curăţirii evreieşti după naştere, măcar că era preacurată. Cât de frumoasă este această curăţie trupească şi sufletească a Mariei; şi cât este sufletul şi trupul tău de pângărit prin tot felul de păcate! Cere de la Maica Preacurată să-ţi mijlocească şi ţie darul sfintei curăţii.

Taina a cincea

Cond.: Bucură-te, Marie, care pe Isus în biserică L-ai regăsit.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Trei zile-n lacrimi ne-ncetate,
Cercat-ai pe Isus pierdut;
Iar noi pierzându-L, prin păcate,
O lacrimă n-am cunoscut.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi pe Maria, Preasfânta Maică a lui Isus, cum umblă trei zile, plângând prin uliţele Ierusalimului, ca să afle pe Isus, care s-a pierdut. Isus, la porunca Tatălui ceresc, a rămas fără ştirea Mamei şi a lui Iosif în biserică, între preoţii şi cărturarii evrei. Isus a ascultat de Părintele ceresc, deşi ştia că prin aceasta pricinuieşte Mamei Sale nevinovate o durere cumplită. Ascultarea de cei mai mari e mare lucru. De asemenea, mare nefericire este a pierde pe Isus. Aceasta se întâmplă prin păcat. Atunci trebuie să-L cauţi şi să-L găseşti prin pocăinţă. Caută de păzeşte cu grijă ascultarea de cei mai mari, şi ai grijă să nu pierzi pe Isus din sufletul tău.

II. Rozarul de durere

Se zice în zilele de marţi şi vineri, în toată Săptămâna Mare şi în ziua Înălţării Sfintei Cruci.

Prima Taină

Cond: Ne închinăm Ţie, Isuse, care, pentru noi, sudori de sânge ai asudat.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Isus sudori de sânge asudă,
Văzând a noastre fărădelegi;
Iar noi, uitând amara-i trudă,
Trăim în ele ani întregi.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului cum asudă Isus sudori de sânge în grădina Ghetsimani. Tu eşti cauza acestor sudori, tu şi păcatele tale. Dar tu nu plângi, tu nu suspini, ci, preocupat de cele ale lumii, păcătuieşti mai departe. Până când? Când te vei căi într-adevăr de păcate? Cere în această decadă, de la Domnul, o adevărată căinţă pentru păcate.

Taina a doua

Cond: Ne închinăm Ţie, Isuse, care pentru noi ai fost biciuit .

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Cu bice grele pe Isus ni-L bate,
Şi trupul tot e-nsângerat;
Noi în plăceri şi-ntru păcate,
Al nostru trup l-am dezmierdat.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului pe Isus legat de stâlp şi biciuit în chipul cel mai îngrozitor, până la sânge, pe trupul gol. Tu eşti cauza acestei biciuiri, pentru că prea mult ai urmat poftele trupului tău. Cere de la Isus inimă înfrântă pentru păcate, hotărăşte-te să-ţi ţii în frâu patimile şi poftele păcătoase din tine.

Taina a treia

Cond.: Ne închinăm Ţie, Isuse, care, pentru noi, cu spini ai fost încoronat.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Pe frunte spini-i fac cunună,
Şi obrazu-n sânge-i şiroit;
Cu faţa lumii cea nebună,
Noi pe Isus L-am chinuit.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Isus, Împăratul Cerului şi al pământului, este acoperit de batjocuri cumplite: pe frunte Îi pun coroană de spini, care pătrund adânc în cap; Îl îmbracă în mantie roşie, ca şi când ar fi împărat; Îi pun în mână o trestie, ca şi cum ar fi un toiag împărătesc, apoi Îl pun să şadă pe o buturugă, ca şi pe un tron, şi Îl batjocoresc în chip şi fel, scuipându-L în faţă şi altele asemenea făcându-i. Acestea trebuie să le sufere pentru trufia ta, care nu vrei să te smereşti nici la Dumnezeu, nici la oameni, ci umbli după fala lumii. Când vei începe odată a fi smerit? Cere de la Dumnezeu darul ca să nu iubeşti trufia şi fala lumească.

Taina a patra

Cond.: Ne închinăm Ţie, Isuse, care, pentru noi, crucea ai purtat.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Pe umeri Crucea blând o duce,
Cu lacrimi Maică-L însoţeşti.
Fă să purtăm a noastră Cruce,
Cu inimi blânde, creştineşti.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Isus este osândit la moarte, şi el singur trebuie să-şi ducă crucea sus pe muntele Golgota, şi nimănui nu i se face milă de El, ca să-L ajute. Dar El, cu toate că de multe ori cade, o poartă din iubire pentru tine. Învaţă şi tu să porţi cu răbdare creştinească Crucea pe care ţi-a dăruit-o Dumnezeu. El e Tată; El ţi-o dă; El ţi-o va lua, când va binevoi.

Taina a cincea

Cond: Ne închinăm Ţie, Isus, care, pentru noi, pe cruce ai fost răstignit.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Tresaltă, inimă-n durere,
Când vezi pe Fiu-ţi răstignit!
O, Maică, varsă-n noi putere,
Ca să-L iubim pân' la sfârşit
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Vezi cu ochii sufletului, pe muntele Golgota, pe Isus răstignit pe cruce, şiroindu-I sângele pe lemnul crucii la vale, până la pământ. Priveşte cum suferă şi moare pentru tine, urât de toţi, batjocorit, adăpat cu fiere şi oţet. Priveşte şi pe Maica lui Isus lângă cruce, cât de cumplită este suferinţa ei; dar ea nu plânge, ci se supune, căci ştie că pentru mântuirea ta se întâmplă aceasta. Şi tu nu eşti în stare să iubeşti pe Isus şi pe Maria? Caută a iubi pe Isus cât mai mult, şi nu-L vătăma, iar pe Maria cinsteşte-o ca pe Mama ta.

III. Rozarul de mărire

Se zice miercuri, sâmbătă şi duminică, în Săptămâna Luminată, de la Înălţarea Domnului până în prima duminică după Rusalii. Se mai zice şi în întreg postul de Sfântă Mari Mare, până în ziua sărbătorii.

Prima Taină

Cond.: Mărire Ţie, Isuse, care din morţi ai înviat.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Tresaltă lumea-n bucurie:
Isus din morţi a înviat!
Fă să-nviem şi noi, Marie,
Din groapa negrului păcat.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Gândeşte-te cum s-au înşelat duşmanii lui Isus. Au crezut că au sfârşit-o cu El, când iată că, a treia zi, iese din groapă biruitor. Cugetă că şi de tine destul şi-a bătut joc păcatul. Vremea este să învii din groapa păcatului, prin căinţă şi adevărată întoarcere de la păcat.

Taina a doua

Cond.: Mărire Ţie, Isuse, care la Cer Te-ai înălţat.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

O, Maică, Fiul tău preadulce,
La cer se-nalţă preamărit.
Acolo şi noi ne vom duce,
De vom lupta pân' la sfârşit.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Isus se înalţă la Cer şi ne aşteaptă şi pe noi acolo. Acolo este adevărata noastră patrie. Doreşte Cerul, suspină adeseori după el, priveşte cu mare dor în sus şi evită păcatele, care te pot lipsi de Cer. Dorul Cerului să nu adoarmă în tine nicicând.

Taina a treia

Cond.: Mărire Ţie, Isuse, care pe Spiritul Sfânt ni L-ai trimis.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Din Cer, în limbi de foc, coboară
Spiritul Sfânt Mângâietor.
O, fă ca şi-ntru noi, Fecioară,
Să vie haru-I sfinţitor!
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Priveşte cu ochii sufletului la sala Cinei celei de Taină, unde, după înălţarea lui Isus, stau nouă zile în necurmată rugăciune Apostolii, cu Maica Domnului în frunte. Pe urmă vezi cum Isus le trimite pe Spiritul Sfânt în formă de limbi de foc, sfinţindu-i. Cere şi tu spiritul rugăciunii, ca să-ţi poţi întări sufletul împotriva păcatului şi să poţi atrage la tine pe Spiritul Sfânt, al cărui har sfinţitor este mai scump decât pământul întreg.

Taina a patra

Cond.: Mărire Ţie, Isuse, care pe Preasfânta Fecioară în Cer, cu trupul, ai înălţat-o.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Din umbra lumii-ntunecoasă,
Spre Ceruri, Maică, ai zburat.
Fii lângă noi, Maică duioasă,
În ceasul morţii-nfricoşat.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Maica lui Isus, murind cu cea mai sfântă moarte, a fost ridicată şi cu trupul în Cer. Nu se cădea să putrezească acel trup preacurat, în care păcat nicicând nu a fost, şi din care s-a născut Isus. Roagă fierbinte, şi în toate zilele, pe Maica Preacurată, să stea aproape în ceasul morţii şi să-ţi mijlocească de la Fiul ei o moarte bună, ia seama însă că moartea-ţi va fi cum îţi este viaţa.

Taina a cincea

Cond.: Mărire Ţie, Isuse, care pe Preasfânta Fecioară în Cer ai încoronat-o.

La Rozarul cântat se adaugă şi versurile:

Stăpânul lumii, Prea-aleasă,
În Ceruri te-a încoronat.
Tu eşti a noastră-mpărăteasă,
Ţie-ţi cântăm neîncetat.
Ajutor, Maică Fecioară...

Meditaţie:
Maica Domnului, dacă a fost ridicată cu trupul la Cer, acolo a fost încoronată drept Împărăteasă a Cerului întreg, a îngerilor şi a oamenilor. Iubeşte-o şi tu, cinsteşte-o ca pe Stăpâna şi Mama ta; cere necontenit de la dânsa să-ţi mijlocească de la Fiul ei, Isus, darul statorniciei până la moarte în iubirea şi slujirea Lui, ca să poţi ajunge odată în casa Tatălui ceresc, unde să fii totdeauna cu Isus şi Maria.

Sfârşindu-se Rozarul, după: Mărire Tatălui... Şi acum..., îngenunchind, zicem următoarele rugăciuni:

O, Maică a îndurării, Preasfântă Fecioară Maria! Primeşte de la noi acest Rozar, pe care l-am împlinit întru onoarea Preasfintei Treimi, spre a te cinsti pe tine, pentru darurile mari cu care te-a înzestrat. Tu, care eşti puternică mijlocitoare pentru noi la Fiul Tău, Isus, fă ca să fie bine primită această a noastră rugăciune, pentru bunăstarea Sfintei Biserici Catolice, pentru stârpirea rătăcirilor în credinţă, pentru bunăstarea şi pacea ţării noastre, pentru cei vii şi pentru cei adormiţi, pentru sănătoşi şi pentru bolnavi, pentru cei prinşi şi pentru cei mâhniţi, pentru toţi binefăcătorii noştri şi pentru noi, nevrednicii şi păcătoşii, servii tăi. Roagă-te pentru noi la Fiul tău, o, milostiva noastră Maică şi Stăpână, ca trecând această viaţă pământească, să ne învrednicim a ne bucura împreună cu toţi drepţii întru fericirea cea de veci. Amin.

Sub îndurarea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea întru ispite, ci din primejdii ne scăpă pe noi, una curată, una binecuvântată. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, în vremea vieţii mele nu mă lăsa, ajutorului omenesc nu mă încredinţa, ci însăţi mă sprijineşte şi te îndură spre mine. Toată nădejdea mea întru tine o pun, Maica lui Dumnezeu, primeşte-mă sub acoperământul tău.

Apoi, dacă este Rozar comun, se cântă: Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, pe cea pururea fericită şi preanevinovată, şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai onorată decât Heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut; pe Tine, cea întru adevăr, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Cântări în cinstea Preacuratei Fecioare Maria

I. Sub steagul tău, Marie...

Sub steagul tău, Marie,
Voioşi ne înrolăm,
Şi pentru veci noi, Ţie,
Credinţă îţi jurăm.

Regină eşti, şi Mamă,
În lume şi în Cer,
Aceia ce te cheamă
Sunt siguri că nu pier.

Duşmanii ne 'nconjoară
Cu ţelul lor pierdut,
Smereşte-i, o, Fecioară,
Şi fii-ne-n luptă scut.
Regină eşti, şi Mamă...

Susţine-a noastră dreaptă
În contra celor răi,
Iar noi, Preaînţeleaptă,
Urma-vom paşii tăi.
Regină eşti, şi Mamă...

Măreţ să fâlfâiască
În aer al tău steag,
Sub umbra lui cerească,
Ne vom lupta cu drag.
Regină eşti, şi Mamă...

Când cetele duşmane
Cu totul le-am răpus,
Sub alba-ţi mantie ia-ne
Şi du-ne la Isus.
Regină eşti, şi Mamă...

II. Marie, nume preasfânt

Marie, nume preasfânt
În Ceruri şi pe pământ, Marie!
Când aud numele tău
Saltă tot sufletul meu, Marie!
Inima mea
În clipă grea
N-are unde se-ndrepta,
Decât la-ndurarea ta, Marie!

Marie, speranţa mea,
Eşti cea mai frumoasă stea, Marie!
Cu ochii blânzi la noi priveşti
Din cetele îngereşti, Marie!
Când te iveşti
Şi străluceşti,
Potoleşti al meu suspin,
Şi faci linişte deplin, Marie!

Marie, puternic zid,
Sufletul meu mâhnit, Marie!
Când vrăjmaşii m-asupresc
şi griji multe m-obosesc, Marie!
Pe Dumnezeu
Îl rogi mereu,
Să mă apere de rău
Cu preasfânt numele tău, Marie.

III. O, Maică dulcea-a vieţii mele...

O, Maică dulcea-a vieţii mele,
Spre tine ochii mei privesc:
Dintr-ale lumii valuri grele
Spre tine, Maică, mă doresc.

Ajutor, Maică Fecioară,
Ajutor, dă-mi ajutor!
E servul tău, care te roagă,
Maică Fecioară, dă-mi ajutor,
Maică Fecioară, ajutor,
Dă-mi ajutor!

Între necazuri ne-ncetate,
În griji şi lacrimi eu mă frâng,
Rănit de patimi şi păcate
Privesc cu dor la Cer şi plâng!
Ajutor, Maică Fecioară...

În Cer un Tată blând mă cheamă,
În Cer e dulcele Isus.
În Cer eşti tu, iubită Mamă,
Şi locul meu e 'n Ceruri sus.
Ajutor, Maică Fecioară...

În Cer m-aşteaptă sfinţii îngeri,
M-aşteaptă ceata drepţilor;
Iar eu în valea cea de plângeri
Petrec străin şi călător.
Ajutor, Maică Fecioară...

Primejdii mult mă-mpresoară,
Ispitele mă strâmtoresc;
Tu eşti nădejdea mea, Fecioară,
Spre tine ochii mei privesc;
Ajutor, Maică Fecioară...

Din zori de zi şi până-n seară,
Trăind, murind, te voi chema:
Nu mă lăsa, Maică Fecioară,
Scăparea mea, nu mă lăsa!
Ajutor, Maică Fecioară...

Maică, pururea Fecioară.