Start :: Predici :: IPS Ploscaru
Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului 1993
IOAN
Din mila lui Dumnezeu și bunăvoința Sfântului Scaun Apostolic, Episcop de Lugoj
Iubiți frați și fii sufletești,
Cu ocazia Nașterii Domnului 1993, vă adresez câteva cuvinte. Când Tatăl Ceresc îl prezintă pe Fiul Său lumii, zice: "Tu ești Fiul Meu, eu astăzi te-am născut" (Ps. 2, 7), sau "Din pântece mai înainte de Luceafăr te-am născut" (Ps.110, 3), iar Evanghelistul Ioan scrie: "Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi, și noi am văzut mărirea Lui, mărire ca a Unuia Născut din Tatăl, plin de har și adevăr" (In. 1, 14).
În prima Catavasie a Crăciunului se cântă: "Cristos se naște, măriți-L, Cristos din ceruri, întâmpinați-L, Cristos pe pământ, înălțați-vă, cântați Domnului tot pământul și cu bucurie lăudați-L, că s-a preamărit".
Isus Cristos este Dumnezeu. Deși noi, material, nu putem verifica, mărturisim în credeu: "Cred într-unul Domn Isus Cristos". Nașterea lui ca om este cel mai mare eveniment, iar celor care-l mărturisesc le dă harul mântuirii.
Ernest Psihari, nepotul apostatului Renan, era ofițer francez în Sahara. Aici vedea cerul cu stelele mari strălucind aproape - cum numai în pustie se poate vedea - și auzea boabele de nisip ale deșertului pe care vântul le bătea unele de altele. În Africa, susurul acesta este numit "plânsul deșertului". Odată, călătorind cu un arab, acesta l-a întrebat: "Pentru voi, creștinii, Isus Cristos este un profet, cum este pentru noi Mahomed?". "Nu, i-a răspuns ofițerul, la noi Isus nu este un profet, ci este Dumnezeu, cum este la voi Allah". Dar, îndată și-a zis: "De ce îl mărturisesc eu pe Cristos ca Dumnezeu, când eu sunt necredincios?". Însă, pentru această mărturisire, Isus i-a dat un mare har, al convertirii. A scris apoi o carte - "Întoarcerea centurionului", convertirea lui.
Știm că Dumnezeu cel nemărginit și etern s-a făcut om. Dacă un om s-ar face vierme sau chiar un microb, nu ar fi atât de mare distanță, căci și microbul și omul sunt creaturi, dar Dumnezeu este Creatorul nostru, care din iubire față de oameni a luat trup omenesc din Fecioara Maria și a trăit pe pământ 33 de ani. Isus Cristos s-ar fi putut naște în cel mai mare și mai frumos palat, ar fi putut avea cea mai mare bogăție, însă El a ales sărăcia. Deși este regele universului, când îl întreabă Pilat: "Ești tu rege?", El răspunde: "Da, eu sunt rege, dar regalitatea Mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăția mea ar fi din lumea aceasta, servitorii Mei s-ar fi luptat să nu fiu dat pe mâna iudeilor" (In. 18, 36). Preacurata Fecioară Maria, deși se trăgea din regele David, era săracă. Isus a învățat de la tatăl Său crescător, Sfântul Iosif, meseria de tâmplar. După moartea acestuia, Isus a muncit pentru mama Sa și pentru Sine. Poate nu este o dovadă de prețuire mai gingașă pentru Preacurata, ca însuși Dumnezeu, Mântuitorul nostru, să lucreze pentru ea ca să-i câștige pâinea.
Dumnezeu s-a făcut pentru noi prunc, un copil mic, care, în afară de a plânge și a suge, nu știe nimic. Cel prin care s-au făcut toate, Creatorul lumii, se naște om, într-o peșteră, pentru că nimeni dintre oameni nu a vrut să-l primească. El se numește pe Sine "Fiul Omului", ca să arate umilința ce a suferit-o, luând trup omenesc. Concetățenii săi îl numeau fiul tâmplarului.
Maica Sfântă știa că Isus este Dumnezeu. Este imposibil ca în copilăria lui Isus să nu se fi întâmplat lucruri extraordinare, minuni. De aceea, la nunta din Cana zice: "Faceți ceea ce vă va spune" (In. 2, 6). Deci, Maria știa ce poate Isus. În scrierile apocrife [cărți pe care Biserica nu le-a primit ca fiind inspirate, dar care pot să cuprindă unele întâmplări adevărate], se află câteva legende din viața de copil a lui Isus. În acestea se spune că în jocurile cu copiii, unul a căzut și a murit, iar Isus l-a înviat. Se mai scrie că ei făceau păsări din lut, iar ale lui Isus zburau.
Cei mai apropiați de Isus, care prin îngeri au fost chemați la peșteră, au fost păstorii (Lc. 2, 8-20). Erau oameni simpli și săraci, păzeau oile în timpul nopții. Un înger al Domnului le-a apărut și mărirea Domnului strălucea în jurul lor. Ei au fost cuprinși de teamă, dar îngerul le-a zis: "Nu vă temeți, vă vestesc bucurie mare, vouă și pentru întreg poporul. În orașul lui David vi s-a născut azi Mântuitor, care este Cristos Domnul. Acesta este semnul, veți găsi un prunc înfășat, culcat în iesle". Deodată se alătură îngerului oaste cerească ce cânta: "Mărire în cer lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună învoire". Păstorii s-au dus în grabă la Betleem și au aflat pe Maria, pe Iosif și Pruncul culcat în iesle. După ce l-au văzut, au adus la cunoștință cuvântul spus de înger despre prunc. Cei ce ascultau se mirau, Maria însă păstra toate acestea în inima ei.
Isus a iubit sărăcia. Deși la nașterea Lui au venit magii din Răsărit care i-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă, acestea au fost simbolice. Ei nu au venit odată cu păstorii. Numai în icoane sunt puși alături de păstori. Magii au sosit cam la doi ani după nașterea Mântuitorului, atâția ani a calculat Irod că trebuia să aibă Isus când au sosit ei. Evanghelia spune că au intrat în casă, deci nu mai erau în peșteră.
Magii erau în general astrologi, se ocupau cu studiul stelelor. Scrierile cuneiforme spun că în Babilon exista o mare comunitate evreiască (evrei rămași de pe timpul exilului, de la anul 587 î. Cr.), care aștepta pe Mesia. Se pare că și păgânii au fost influențați de această credință. Iată ce ne spune Evanghelia despre ei: "Magii de la răsărit au venit în Ierusalim întrebând: Unde este Împăratul Iudeilor ce s-a născut, căci am văzut steaua lui la răsărit și am venit să i ne închinăm?". Când a aflat, regele Irod s-a cutremurat, și, împreună cu el, tot Ierusalimul. Steaua pe care au văzut-o magii era o lumină, nu o galaxie, nici o cometă, căci acestea au traiectorii fixe, dar steaua care-i conducea a mers nu direct peste pustie, ci prin "cornul fertil" (așa se numea partea cu vegetație de unde aveau alimente).
Irod, întrebând Sinedriul, a aflat că Mesia trebuie să se nască la Betleem. Atunci i-a trimis pe magi acolo: "Mergeți și, dacă-l veți afla, dați-mi de știre, ca să merg și eu să mă închin lui". Magii l-au aflat în casă pe prunc și pe mama lui și, deschizându-și visteriile, i-au dus daruri.
Dragi credincioși, poate că sunt unii care numai la Crăciun și la Paști merg la biserică. Cerem de la Dumnezeu să le dea evlavia cea adevărată, iar pe Pruncul Isus ce astăzi s-a născut îl preaslăvim cu cuvintele Sfântului Pavel: "Iar Împăratului veacurilor, Celui nestricăcios, singurului Dumnezeu fie cinste și slavă în vecii vecilor" (1Tim.1, 17). Amin!
