Joi, 28 martie 2011  
S Stefan Taumaturgul, c (+ 813). S Ilarion cel Nou...  
 MENIU
   scriptura
   predici
   rugaciuni
   cantece
   calendar
   sfinti
   imagini
   stiri
   biblioteca
   posturi
   varia
 PREDICI
Start :: Predici :: IPS Ploscaru

Duminică, 12 iunie 1995
Dragi credincioși,

Duminica aceasta este numită Duminica Sfinților Părinți adunați la Niceea. După ce Biserica a fost pusă în libertate de către împăratul Constantin cel Mare, au apărut o mulțime de erezii (greșeli). Una dintre cele mai importante erezii din acel timp a fost arianismul, răspândită de preotul Arius (sec. IV).

Arius era preot în Alexandria Egiptului, a publicat o carte numită "Thalia"; Thalia înseamnă muza poeziei la greci. Cartea cuprinde poezii care preamăreau pe Isus ca om, dar nu și ca Dumnezeu. El spunea că Isus Cristos nu este Dumnezeu, ci numai om. Această erezie s-a răspândit foarte mult în acel timp. Împăratul Constantin cel Mare a vrut să facă lumină în această problemă și a cerut convocarea unui conciliu ecumenic, să se adune toți episcopii și să se hotărască dacă Isus Cristos este Dumnezeu și om în același timp. Așa s-a adunat conciliu de la Niceea, în Asia Mică, fiindcă pe vremea aceea Constantinopolul era o localitate mică, ce se numea Bizanț, sat de pescari, din care împăratul a făcut apoi capitala imperiului care-i va purta numele.

În anul 325 s-au adunat episcopii la Niceea, între care era și preotul Atanasie din Alexandria (încă nu era episcop). Cei 318 episcopi prezenți au hotărât că Isus Cristos este om adevărat și Dumnezeu adevărat. Atunci s-a făcut Credeul pe care-l rostim noi astăzi:

"Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotținătorul, făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și într-unul Domn Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, care din Tatăl s-a născut mai înainte de toți vecii [din eternitate]. Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut" [nu este o creatură cum suntem noi oamenii]. Deci, Isus Cristos este de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut: pământul, stelele, galaxiile, toate sunt create prin Fiul, căci fără Dânsul nimic nu s-a făcut din cele ce s-au făcut. În continuare mărturisim în Crede că Isus s-a născut din Fecioara Maria, a fost răstignit, înmormântat, și a treia zi a înviat.

Aceste articole din Credeu au fost hotărâte la conciliul din Niceea. S-a cerut împăratului Constantin să-l exileze pe Arie să-l trimită în altă parte. Împăratul a ascultat și Arie, a fost exilat în Iugoslavia de azi. Se spune că împăratul îl simpatiza, trimițându-i în exil ajutoare și bani. După un timp, împăratul l-a chemat la Constatinopol, dar, când a intrat în oraș, lui Arie i s-a făcut rău și s-a retras. L-au găsit într-un lac de sânge, cu intestinele ieșite afară. S-a considerat o pedeapsă a lui Dumnezeu, pentru că a negat dumnezeirea lui Isus. Fiindcă adversarul cel mai puternic a lui Arie era Atanasie, arienii au vrut să-l compromită cu o femeie ușuratică, dar nu le-a reușit. Episodul l-am povestit în altă predică.

Huneric, regele Vandalilor (477-484), era arian fanatic și persecuta pe creștinii care credeau în divinitatea lui Cristos. La Typec, în Mauritania, într-o zi a tăiat limbile la 300 de creștini care mărturiseau dumnezeirea lui Cristos. Atunci s-a produs o minune: toți cei 300 de martiri au putut vorbi fără limbă și au cântat imnuri în cinstea lui Isus Cristos Dumnezeu. De această vorbire fără limbă s-au bucurat până la morte.

Acest fapt îl confirmă mai mulți martori contemporani:

- Episcopul african Victor din Utica a scris că mai mulți mărturisitori, cărora Huneric le-a tăiat limba, trăiau la curtea împăratului Zenon din Constantinopol, oricine putând constata că ei vorbesc fără limbă. Unul dintre aceștia era diaconul Restitutus, venerat de împărăteasa Adriana.

- Scriitorul Enea din Gaza spune că el i-a auzit vorbind: "Ei mi-au mărturisit martiriul lor, iar eu le-am cerut să deschidă gura să mă conving și am văzut că limba lor era smulsă".

- Împăratul Iustinian (+565) spune că el a vorbit în tinerețe cu unii bătrâni fără limbă. A și scris despre aceasta în Codicele lui Iustinian (Cartea I, 27).

- Istoricul Procopius, pe timpul lui Iustinian, istorisește că a cunoscut bătrâni ce vorbeau fără limbă.

- Papa Grigore cel Mare spune că, smulgând limba acestor martiri, Huneric a voit să-i oprească de a mărturisi pe Cristos ca Dumnezeu.

Erezia ariană a prins, deoarece păgânii nu-și puteau închipui cum un Dumnezeu se lasă răstignit și omorât. Este cunoscut faptul că în primele secole ale creștinismului se făceau caricaturi: pe cruce era reprezentat un măgar răstignit, iar dedesubt era scris "Zeus Alexandru" (Dumnezeul lui Alexandru), probabil un creștin de vază de care-și băteau joc.

Sfânta Margareta, care a murit martiră la anul 270, a fost întrebată de judecător: "Cum crezi într-un Dumnezeu care se lasă răstignit?". Margareta a răspuns: "Da, voi știți că a fost răstignit și omorât, dar nu știți că El a și înviat!".

Arianismul a dispărut treptat. Astăzi mai sunt încă secte care nu cred în divinitatea lui Cristos: Socinienii, numiți și Unitarieni, Iehoviștii - Martorii lui Iohova, deci botezul lor nu este valabil. Noi credem că Isus Cristos este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut; prin urmare, când îl adorăm pe Isus Cristos și când ne cuminecăm, primim chiar pe Dumnezeu în sufletul nostru. Amin!




© 1999-2011 www.greco-catolic.ro / www.greek-catholic.ro / all rights reserved / contact