STAREA XIII
Mărire îndelung răbdării Tale, Doamne, (+) mărire Ție!
Isus este luat de pe Cruce
După ce Isus a murit, doi bărbați cucernici, Iosif din Arimateea și Nicodim, au luat trupul de pe Cruce ca să-L înmormânteze. Îndurerata Mamă L-a primit în brațele Ei, I-a spălat fața de sânge, I-a rânduit părul, I-a sărutat rănile sfinte, apoi, împreună cu femeile evlavioase, L-a uns cu mir și L-a învelit în pânză albă.
Isuse, patul morții Tale a fost Crucea pe care Ți-ai dat sufletul. Și eu voi fi odată pe patul morții, pe care îmi voi da sufletul. Apoi mă vor lua de pe el, mă vor scoate pe ușa casei mele și mă vor duce în mormânt. Isuse bune și Marie, faceți ca, ducându-mi-se odată, la vremea rânduită, trupul la mormânt, sufletul meu să-l poarte Îngerii spre Cer.
Tatăl nostru... Născătoare... Mărire... Și acum...
(Trecem la Starea XIV cântând):
Când sufletul Ți L-ai dat,
Soarele s-a-ntunecat,
Lumea s-a cutremurat,
Pietrele s-au despicat.
Iar când soarele-a apus
În mormânt, Doamne, Te-au pus.
Acolo zaci îngropat,
Pentru-al meu mare păcat.
Doamne, noi cu întristare
Plângem durerile Tale,
Cât în lume Le-ai purtat,
Până ne-ai răscumpărat.
Isuse mult îndurate,
Chinuit pentru păcate
Iartă pe toți cei greșiți,
Și ne fă 'n veci fericiți.
Stări: 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV
